UNIVERSUL din 1939 Rodna (Valea Vinului) –Telciu – Fiad – Bistrița

În cotidianul „Universul” (nr. 185, din 9 iulie 1939), citim un articol nesemnat, intitulat „Inaugurarea stațiunii balneo-climaterice Valea Vinului din jud. Năsăud”, în care se vorbește despre stațiunea balneo-climaterică Valea Vinului, „o minunată capodoperă a naturii […] așezată în munții Rodnei, la poalele Ineului, într-o regiune liniștită și atrăgătoare. Aerul puternic alimentat de ozonul pădurilor de brad, apa minerală feruginoasă și regiunea de munte plină de farmec oferă călătorilor și oaspeților un confort natural unic.// Serviciul social, după preluarea acestor averi, încă din toamna anului 1938, a făcut reparații radicale la pavilioanele băilor. Sunt peste 50 camere de închiriat (parter și etaj, în condițiuni ieftine. Se pot face băi calde și reci. Hrana poate fi primită dela restaurantul localului. O muzică militară distrează zilnic oaspeții”.

            Inaugurarea festivă a stațiunii a avut loc în 2 iulie 1939, în prezența colonelului Corciu (directorul administrativ al Serviciului Social), colonelului Florin Medrea (prefectul județului Năsăud), profesorului Iuliu Moisil (președintele căminului cultural județean), inspectorului I. Moga, Iulian Dumitru (directorul căminului cultural județean), dr. I. M. Popi (inspector administrativ), dr. I. Bilțiu (medic primar județean), protopopului Simion Pop din Rodna, pretorului Emil Dumitru, dr. Simion Turcu (avocat), judecătorului-șef Seriopol, dr. Login (avocat), notarului Aurel Nedelea, dr. Emil Petreanu (medic de circumscripție), dr. Alexandru Moldovan (medic veterinar), preotului Ion Costan și a numeroșilor oaspeți din stațiune. Te-Deum-ul a fost oficiat de protopopul S. Pop (Rodna) și preotul Ion Costan din Năsăud. În continuare, sunt prezentate, în sinteză, cuvântările colonelului Corciu, protopopului Simion Pop, prefectului Florian Medrea, inspectorului I. Moga, profesorului I. Dumitru. S-au expediat telegrame omagiale: M. Sale regelui Carol II, d-lui D. Gusti și dr. Moldovan, președintele ASTREI.

*

            Într-un alt articol, din aceeași gazetă, citim că „târgușorul Rodna ar putea fi electrificat prin procurarea unei uzine sau turbine pentru furnizarea de curent”. Astfel, se amintește că la minele statului din Valea Vinului „societatea Rimna a avut instalații moderne, între care și o uzină electrică puternică care alimenta nevoile minelor de pirită. După renunțarea în continuare a terenului de aici, toate instalațiile au rămas pe loc, fără a fi întrebuințate”. Autorul articolului sugerează edililor de atunci „ca statul, prin societatea Rimna, să ofere gratuit târgușorului Rodna uzina electrică”, distanța de la mine până la Rodna fiind de circa 10 km, dar ar putea fi aprovizionate cu curent electric și comunele Șanț și Maieru.

*

            Tot aici, citim despre „Sfințirea steagului Reuniunii Mariane a femeilor din Telciu”; steagul a costat 16000 lei, sumă ce a fost donată „de câteva membre ale societății”, în frunte cu Jenica Pop (președinte), Firuca Pupeză, Ioan Renciu, Maria Mititel, Raveca Salic, Saveta Simion, Ana Murti, Floarea Bălătici și Telcean Victoria. La ceremonial, au participat toți credincioșii comunei. Serviciul religios a fost oficiat de preoții: V. Henciu și Grigore Pop.

*

            În ultima parte, citim despre „Ridicarea pavilionului strejăresc în cătunul Fiad”, care a avut loc „în ziua de Sf. Apostoli Petru și Pavel”, hramul mănăstirii de la Fiad, la care au luat parte credincioși din: Telciu, Coșbuc, Zagra și altele. Predica a fost ținută de preotul V. Henciu. După aceasta, întreaga asistență s-a deplasat la școala primară condusă de învățătorul Gheorghe Ivan, „unde s’a ridicat pavilionul național”. „Elevii merituoși au primit premii în bani și cărți”, oferite de cooperativele „Înfrățirea”  și „Românul” din Telciu, dar și de intelectualii participanți. „În aceeași zi s’a făcut încheierea anului școlar și la școala primară din Telciu, care a organizat o admirabilă expoziție cu obiectele executate de elevi sub conducerea învățătorilor”.

*

            Un alt articol din această publicație se intitulează „La gimnaziul de fete din Bistrița”, gimnaziu care cuprindea 211 eleve (din care 18 particulare). Aici, se descrie festivitatea încheierii anului școlar la acest gimnaziu condus de „vrednica doamnă Aurelia Bârsan”. Serbarea a început printr-un serviciu religios oficiat de C. S. protopopul Liviu Greabu, profesor la Liceul „Al. Odobescu”, răspunsurile fiind date de profesorul Login Bucur. „Eleva Anastasia Scridon, din clasa a III-a (n. n. echivalenta clasei a XI-a de astăzi) a recitat poezia „Doina” de George Coșbuc, iar eleva Livia Mureșan, din aceeași clasă, a recitat poezia „Marelui Străjer” de Grigore Predescu”. „D-na Aurelia Bârsan, directoarea gimnaziului, a mulțumit autorităților școlare și comitetului gimnaziului pentru dragostea părintească cu care s’au interesat de această instituție de educație și cultură”, arătând că veniturile din serbările strejărești au fost folosite pentru cheltuielile acestora. Elevele au ajutat permanent 1-2 colege din clasele lor, au dat hrană la câte 10-15 elevi săraci din școlile primare, au ajutat neîntrerupt familii lipsite de mijloace de trai sau pe bătrânii nevoiași de la azil; de Crăciun, au dat hrană și îmbrăcăminte la 38 de fetițe sărace de la școlile primare. Au aranjat o cofetărie din veniturile căreia au procurat lucruri necesare strejăriei: „pavilion nou, draperie tricoloră, păpuși îmbrăcate în costume naționale etc.”, au adunat literatură populară din întreg județul, „strânsă într-un volum cartonat și înregistrat la biblioteca strejărească”, „au tors cânepă și au țesut ștergare pentru spitalul-școală de la Târgu Mureș”; de asemenea, Reuniunea femeilor române, condusă de Elena col. Bălan, a donat gimnaziului o mie de lei, sumă care a fost completată cu 15 mii lei, din bugetul comitetului școlar, banii fiind împărțiți elevelor sărace, drept ajutoare de Crăciun. Wilhelm Redlich a donat gimnaziului 500 lei. Societatea „Mariana” a elevelor greco-catolice de la acest gimnaziu „a adunat un fond de 800 lei, pe care l-a depus la Banca Națională, filiala Bistrița, pentru înzestrarea oștirii”. În continuare, s-a făcut premierea elevelor merituoase. Au fost premiate: Ana Tătar, Octavia Salvan, Lucia Dascălu, Silvia Nicolescu și Zoița Zimveliu (clasa I, n. n. echivalentul clasei a IX-a); din clasa a II-a (a X-a): Maria Bădescu, Maria Mocodean, Elena Revnic, Valeria Lazăr, Letiția Stupariu, Leontina Toma și Virginia Jeican; din clasa a III-a (XI): Elena Minea, Ileana Mănarcă și Ana Cosmi; din clasa a IV-a (a XII-a): Fim Roiban („cu premiul în bani din fundațiunea „Eugenia Linul”), Rodica Ureche, Aurelia Văidean și Elena Nicoară. „La religia ortodoxă au fost premiate, din partea episcopiei Clujului: Lucia Dascălu, Georgeta Ionescu și Silvia Nicolescu din clasa I (a IX-a), Maria Bădescu și Maria Mocodean din clasa a II-a (a X-a), Elena Minea, Ana Herinean și Maria Prica din clasa a III-a (a XI-a), Rodica Ureche și Aurelia Vaidean din clasa a IV-a (a XII-a). A mai luat cuvântul Eugenia Linul, fostă directoare a gimnaziului (pensionară), „în lipsa d-lui dr. Leon Scridon, președintele comitetului școlar”. A urmat, în curte, „coborârea pavilionului național”. Raportul a fost dat de „d-șoara prof. Sanfora Vodă, comandata străjeră de serviciu. D-șoara Maria Ceuca a predat drapelul cohortei străjerilor din Bistrița, adus din București, d-nei Aurelia Bârsan, directoarea gimnaziului și „comandanta stolului”. „Eleva Rodica Ureche din clasa a IV-a a rostit „Deviza”. Festivitatea s-a încheiat cu coborârea pavilionului național, „corul gimnaziului executând Imnul Regal și „Imnul străjerilor”.

                                                                                        Icu Crăciun