Cele două Columne ale romanităţii poporului român – de la Roma şi Târgu Jiu

În acest an se împlinesc 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian de la Roma, piaţa Forum Ulpium, petrecută la 12 mai 113 d. C. şi 75 de ani de la sfinţirea Columnei lui Brâncuşi, la Târgu Jiu, la 27 octombrie 1938.
Două Columne, unice în lume, străjuiesc neamul românesc de la Carpaţi, Dunăre şi Mare: cea dintâi este istoria cioplită în piatră, monument al entogenezei, al zămislirii românilor; cea de a doua este monumentul – Coloana fără sfârşit, a infinitului, a nesfârşirii jertfei eroice, al cinstirii înaintaşilor, a veşniciei spiritului românesc!
Prima, Columna Traiană este imagine; cea de a doua este simbolică, înălţătoare la nesfârşire.
Amândouă, la distanţă în timp, îşi înmănunchiază semnificaţiile întru cinstirea Daco-României. Sunt două capodopere ale artei, cea de la Roma, concepută de sirianul Apolodor din Damasc, pe temeiul ideilor împăratului, scrise de el însuşi despre cele două războaie dacice (în comentariile care din păcate s-au pierdut).
Cea de-a doua, creaţie sculptural-arhitectonică lui Constantin Brâncuşi (1876-1957) prefigurând „sufletul etern în ascensiunea lui către dumnezeire” (V. Crăciun).
Columna lui Traian de la Roma este cel mai puternic înscris, un film în piatră unicat despre viaţa strămoşilor noştri; De fapt, un certificat de naştere a poporului român în piatră (C-tin Daicoviciu).
Grandiosul edificiu Traian are o înălţime de 40 m, cu diametru de 3 m, împodobit cu un lung relief de circa 200 m, sculptat de jur-împrejur în formă de bandă spirală, cu peste 2500 scene, reprezentând desfăşurarea celor două războaie dacice ale lui Traian. Este cea mai mare sculptură în relief din toată antichitatea.
Pe capitelul Columnei, în stil doric, se ridică statuia enormă a împăratului, de peste 6 m înălţime, turnată în bronz şi poleită cu aur; Piedestalul paralelipipedic măsoară cam câte 5 jumătate metri în înălţime de fiecare latură, iar exteriorul era ornat cu reliefuri reprezentând arme luate de la daci. Pe una din feţele sale se deschidea o uşă prin care se pătrundea în interior, de unde pe o scară spirală se urca înlăuntrul Columnei până în vârf.
În cele 154 scene sau episoade, câte 77 pentru fiecare din cele două războaie, împăratul Traian apare de 60 de ori, iar chipul demnului său adversar, Decebal, de 8 ori.
De-a lungul timpului, oamenii de cultură români – M. Kogălniceanu, B.P. Haşdeu, Alex Odobescu, Al. Tzigara – Samurcaş, C-tin Daicoviciu ş.a., au dorit să aducă în ţară copii după metopele Columnei. În 1939, statul român comandă copia Columnei lui Traian unor meşteri de la Vatican, achitând suma de 4.000.000 lei, respectiv, 769.000 lire italiene, dar, datorită războiului n-au putut ajunge în ţară decât în iunie 1967. Prin anii 1953-1954 acad. C. Daicoviciu îşi exprima dorinţa, împărtăşită studenţilor, de a fi adusă copia de la Roma şi înălţată la Deva în mijlocul vestigiilor dacice, fapt nemaiîntâlnit în lume.
Metopele Columnei, făcute din ciment alb armat, amestecat cu praf de marmură, au fost expuse în plan orizontal la Muzeul de istorie naţională din Bucureşti. Aici, femei şi bărbaţi de astăzi se pot privi într-un monument ridicat cu aproape două milenii în urmă ca într-o oglindă!
Ansamblul de la Târgu Jiu – acea trinitate, şi mai mult decât atâta – de capodopere: Coloana infinitului, Poarta sărutului şi Masa tăcerii reprezintă cea mai înălţătoare cinstire a autorului din Hobiţa Gorjului, dedicată luptătorilor pentru libertatea şi întregirea neamului. Coloana fără sfârşit, Columna brâncuşiană, alcătuită din romburi suprapuse, venea de demult din tradiţia şi arta populară, care a adus prin veacuri imaginea cerdacurilor meşteşugit sculptate. Este un monument închinat măreţiei şi gloriei apărătorilor gliei străbune, începând chiar cu acei care încercau să o cucerească, cu 1900 de ani în urmă.
Două Columne, două concepte, două feţe ale istoriei. Un singur popor român neolatin în statornică durată.
prof. Ioan I. Bureacă