Eveniment editorial: Scriitorul și Lumea

Antologie gândită de Irina Petraș
Redactor responsabil: Constantina Raveca Buleu

Volum editat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România

Cum se știe deja, volumul Istoriile literaturii române a reușit să țină locul simpozionului plănuit pentru ediția a 7-a a FestLit Cluj (2020). Speram să fie singura ediție exilată online.
Din păcate, nici ediția a 8-a nu a fost să fie una a întâlnirilor pe viu. Centrul de greutate cade și de această dată pe antologia gândită să ne aducă alături într-o dezbatere. Tema: Scriitorul și lumea. Ideea centrală ar fi relația scriitorului cu cititorii săi și cu lumea în vremuri normale, în vremuri de restriște (de orice gen: personală, politică, sanitară etc.), în deplină eră internetică.
Eseurile mele pregătitoare – Lumea fără cap, Scriitorul fără lume, apărut în România literară, și Re-locuirea culturală a Cetății, apărut în Tribuna – sunt așezate în loc de prefață. Textele reunite aici (în ordinea alfabetică a numelor autorilor) sunt fie scrise special pentru acest volum, fie reluări revizuite și adăugite ale unora apărute în volume ori în revistele literare.
La chestionarul pe care l-am lansat scriitorilor tuturor filialelor Uniunii s-a răspuns fie prin studii sau eseuri libere (uneori cu puternică tentă confesivă), fie urmând pas cu pas întrebările mele. Pentru cele care au păstrat titlul chestionarului, Scriitorul și Lumea, am propus și un subtitlu sau o prelungire a titlului care să le diferențieze.
Am respectat opțiunile ortografice ale autorilor.
Am ilustrat anume cartea cu fotografii de grup, cu scriitorii împreună. Fotografiile sunt, unele, alese de autori, dar cele mai multe sunt din arhiva mea adunată de-a lungul anilor. Nu puține au apărut și în alte volume alcătuite pentru filială. Am hotărât, de aceea, să renunț la legende (cu o singură excepție). Scriitorii se cunosc și se recunosc între ei și din cărți, dar și din vedere. Iar locurile acțiunii sunt și ele cunoscute: FestLit Cluj mai întâi (căci dinspre el este vorba), dar și alte festivaluri, simpozioane, turniruri, reuniuni, întâlniri. (Irina Petraș)

Din cuprins: Irina Petraș, Lumea fără cap, Scriitorul fără lume;  Re-locuirea culturală a Cetății; Adrian Alui Gheorghe, Îngroparea cărții sau Scriitorul fără lume; Simona Antonescu, Scriitorul și Lumea. Nevoia de poveste; Sanda Berce, Scriitorul este (și) Lumea; Ana Blandiana, Punctul de sprijin; Oana Boc, Reîntemeierea lumii în mister; Iulian Boldea, Lumea scriitorului, scriitura ca lume; Ștefan Bolea, Întâlnirea; Ștefan Borbély, Rechizite; Corin Braga, Jurnal de vise II (1998-2007); Florica Bud, Scriitura – iubire scrâșnindă; Constantina Raveca Buleu, Istoriile minore sau gâlceava unui scriitor cu sine însuși; Leo Butnaru, Lumea fără cap. Scriitorul fără lume?; Ion Buzași, Scriitorul și lumea. Rostul literaturii; Dumitru Cerna, Scriitorul și lumea sau despre dăinuire; Ruxandra Cesereanu, Ceasornicăria; Gabriel Chifu, Centralitatea pierdută a literaturii; Aura Christi, Laudă turnului de fildeș; Gabriel Coșoveanu, Scriitorul – un rol sau un statut?; Cornel Cotuțiu, Scriitorul și lumea. Pe scurt; Vasile Sebastian Dâncu, Poezia – Cenușăreasa lumii sociale?; Gellu Dorian, Scriitorul și lumea. Nuanțări identitare; Ioana Drăgan, Lume, lume, soră lume!; Vasile V. Filip, Scriitorul și lumea sau „vina de a iubi literatura”; Dinu Flămând, „Fiii mâlului”; Gabriela Gheorghișor, Literatura și digitalul; Mihaela Gligor, Lumea e făcută din povești; Gheorghe Glodeanu, Scriitorul și Lumea sau despre permanența cărții; Nicolae Goja, Sămînța virușilor șugubeți; Mariana Gorczyca, Scriitorul și lumea foarte foarte contemporană; Vasile Igna, Și așa mai departe; Emanuela Ilie, Despre trezirea (brutală, dar necesară a) ființei-care-se-scrie; Florina Ilis, Scriitorul și lumea care se schimbă; Nicolae Iuga, Revoluția culturală social-media și declinul literaturii; Marius Jucan, Conversând cu un necunoscut despre literatură și viață; Ștefan Jurcă, Scriitorul și Lumea. Despre metamorfozele cărții; Ioan Lascu, Căderea din literatură; Adrian Lesenciuc, Veacul de singurătate al scriitorului; Rodica Marian, Statutul scriitorului în cetate; Valentin Marica, Scriitorul și Lumea. Confesiuni; Menuț Maximinian, Elitele și izgonirea din Piața Cetății; Alice Valeria Micu, O rezervație pentru cei frumoși; Ion Mureșan, Pre-literatura și pre-scriitorul; Vianu Mureșan, Zarva satului a fost prima mea limbă; Cornel Nistea, Realul, încă de când ne naștem; Eugeniu Nistor, Lumea, literatura și pandemiile; Olimpiu Nușfelean, Ce e disprețul unor ignoranți în fața oceanului literar?; Dora Pavel, Pe Kafka numai Kafka îl poate citi; Ovidiu Pecican, Scriitorul: perspectivă istorică; Laura Poantă, Lumea fără cărți; Horea Poenar, Viitorul (nu) este anulat sau Despre literatură în vremea holerei; Ioan-Aurel Pop, Scriitorul și lumea (mea); Ion Pop, Scriitorul și Lumea sau despre necesara selecție a valorilor autentice; Adrian Popescu, Rădăcini și frunze; Horea Porumb, Pandemie cu și fără întrebări; Ilie Rad, Scriitorul și Lumea sau despre scrisul ca salvare de la uitare; Dani Rockhoff, Scriitorul pentru lume și nu în afara ei; Gheorghe Săsărman, O lume intrată în zodia transformărilor radicale; Monica Săvulescu Voudouri, Scriitorul și lumea sau „din iubire de oameni”; Alexandru Sfârlea, Lumea fără cap, scriitorul în lume; Roxana Sicoe-Tirea, Textul: o proiecție transdisciplinară; Liviu Ioan Stoiciu, N-am avut niciodată parte de vreo „popularitate”, să-mi fac azi iluzii; Ion Taloș, Din preistoria unei lucrări literare: Împăratul Traian și conștiința romanității românilor; Adriana Teodorescu, Scriitorul și Lumea sau despre importanța literaturii; Livia Titieni, Quand lire, c’est faire. Când a citi înseamnă a face; Gábor Tompa, Repetiție generală; Adrian Țion, „Nebunia artei”; Radu Țuculescu, „Eu sînt eu și împrejurările mele”; Cornel Ungureanu, Mesaj eliptic; Doina Uricariu, Scriitorul și Lumea; Lucian Vasiliu, Lapidară confesiune Scriptoriană; Răzvan Voncu, Scriitorul: o oglindă tot mai mică, la marginea unei lumi tot mai mari; George Vulturescu, Scriitorul și Lumea sau „ultimii visători ai planetei”; Magda Wächter, Scrisul, „ordinea” și „dezordinea”.