Icu Crăciun: GAZETA TRANSILVANIEI din 1892. Năsăud - alegerea de deputat

            În numărul 32 al publicației „Gazeta Transilvaniei” (an. LV, din 12/23 februarie 1892), ce apărea la Brașov, citim un articol semnat cu pseudonimul „ei”, intitulat „Alegerea la Năsăudu, Februarie 1892”. E vorba de „alegerea de deputatu dietal”, dar „A fost aclamatu totu deputatu din ciclulu trecutu, Dr. Arthur Ielenek” precizează autorul. Recomandarea de sus și „o concesiune pentru comuna Năsăudu de a deschide o fântână cu slatină (murătoare) au fostu de-ajunsu pentru alegerea lui Ielinek să nu întâmpine greutăți serioase”. Adversarul său a fost Banffy Dezso, „un fostulu fișpanu de tristă memoriă pentru grănițerii noștri”. Și pe vremea aceea exista o „boală de pornire, carea nu pote fi trecută cu vederea […]: mituirea cu bani și mâncări la alegere”. Autorul amintește de faptul că „Pe când esista districrulu autonomu alu Năsăudului, se făceau aici alegeri de deputați, la cari participau mii de alegători, căci pe atunci censulu era de 8 fl. numai; dar nimeni n’a vădzutu plătindu-se alegătoriloru unu banu rău ori o „portiță” de vinarsu măcaru. Alegătorii mâncau din traistă, er cei fără traistă mâncau în ospătoriă, plătiau însă cu banulu loru”. La fel s-a întâmplat „și în era dualismului, la alegerile deputaților Tanarky și Vizsoly. Chiar și la prima alegere a lui Ielinek, în anul 1887, alegătorii dela sate n’au primitu nici plăți în bani, nici mâncare și nici beutură în „cinste”. „Se șoptia atunci la ureche, să se fi pornitu de susu 2000 fl., cari însă s’au opritu la unu domnu din Năsăudu”. Cu totul altfel a decurs alegerea din 28 ianuarie 1892, „sub presidilu d-lui Ioanu Cavaleru de Ciocanu: am avutu o alegere „maghiarisată” în tote amănuntele ei”. În 14 decembrie 1891, deja se făceau „preparative pentru unu banchetu de 40 de cuverte. Banchetulu a fostu comandatu de fisolgăbirăul din Năsăudu, la inițiativa prefectului de mine din Rodna. Așa se spunea. Au luatu parte la acestu „banchetu de candidare” tote domnăriile unguresci din Năsăudu și Rodna: fisolgăbirăi, solgăbirăi, judzi cercuali, parochi catolici, ingineri silvanali, oficiali montanistici etc. Dintre Români s’au pângăritu: directorulu gimnasialu și președintele administrațiunii fonduriloru școlare grănițereșci, Ioanu Ciocanu, profesorii gimnasiali: Dr. Pavelu Tanco, Gavrilă Scridonu, Grigore Pletosu și Ioan Ghețe; funcționarii dela administrațiunea fondurilor grănișereșci: Niculae Rusz, prefectu economic („locus a non lucendo”) și Ioan Pavelu, cassieru; dela judecătoria cercuală: Vasile Papu jude și Leone Piciu, conducătorulu cărții funduare („și socrulu domnului Ciocanu”, cum îi place d-sale a adauge regulatu, când se presintă unui streinu), Dr. Emilu Filipanu, medicu. Dela primăriă: Iacobu Prădanu (unguresce Prodan), primaru, Macedonu Grigoriță, notaru pensionatu. Din Rodna: Dr. Leonu Scridonu, solgăbiău, Ioanu Issip (alias „Janos bacsi”), fisolgăbirău pensionatu și primaru Rodnei, și alte vre-o câteva nule, care nu valorează nimicu, nici cându au pe Ciocanu înainte. Întrebăm: Ce caută acești Români în 1892 la unu banchetu electoralu? Adevărulu că suntu între ei și aceia cărora le place a mânca bine, a bea bine și a fuma țigări scumpe și avându mai multe datorii decât parale, se îmbuldzescu la tote mesele, unde potu chefui în cinste: suntu însă alții, cari mulțămită lui Dumnedzău și „Aurorei”, au ce să mănânce acasă. Ce au căutatu aceștia la banchetu? Ei sciau că n’o să se împărtășească la alegere, prin urmare că nu potu să facă lui Ielinek nici unu servițiu în schimbu pentru masa la care s’au ospătatu. Pentru ce au făcutu aceasta? - „Ca să prindem ocasiunea de a le spune francu ce simțimu” răspundu ei. Și în adevăru se spune că au vorbitu la banchetu Ciocanu, Dr. Tanco și Ghețe, și încă românesce, în sensu naționalu (câtu pentru d-lu Ghețe ne îndoim, căci el nu șcie bine românesce.)”. Autorul susține „că cel mai demnu […] ar fi fostu absentarea tuturoru Româniloru dela banchetulu”. Candidatul Ielinek a venit la Năsăud „pentru un felu de dare de samă”. Din nou s-a aranjat alt „banchetu” la „Grivița” de vreo 50 cuverte”. De data aceasta „s-a presentatu la ospățu și directorulu școlei normale și de fetițe din Năsăudu, Ioanu Jarda, cu tote că din mila lui Ciocanu și din darulu „Aurorei” are și elu ce să mănânce acasă”. Firește, n’au lipsit „toastele”. „Ielinek s’a căsnitu a ceti o vorbire românească, de care apoi și-a bătutu jocu Pletosu”. Ziua alegerii a fost fixată pe 28 ianuarie. „Cerculu electoralu alu Năsăudului se compune din 50 de comune cu 823 de alegători […], comuna Năsăudu avându 101 alegători, Nimigea ungurească 66, Rodna 60, Borgo-Prundu 48, Ilva mare 36, Maieru 32, Sângeorgiu 30, Terpiu 30, Telciu 24, B.-Tiha 23, Bistricioara 21, Feldru 20, Dumitrea 19, Zagra 15, Coșna 14, Entradamu, Ilva mică, B.-Mureșeni și Șanțu câte 13, Romuli 12, Măgura 11, B.-Joseni, Rebrișoara, Leșu, Parva și Tăurea câte 10, Brașfalăulu de josu, Bichigiu, Cepanu, Neposu, B.-Suseni, B.-Mijloceni, Mocodu, Rebra, B.-Rusu și Poiana câte 9, Hordou, Cârlibaba, Minthiu și Runcu câte 7, Nimigea românească și Salva câte 9, Brașfalăulu de susu și Mititei câte 5, Caila și Poeni câte 4, Găureni, Lușca, Prislopu și Suplaiu câte 3. […] Sub raportulu naționalității, […] trei comune sunt săsesci: Terpiu, Dumitrea și Cepanu cu 58 de alegători, o comună ovreiască: Entradamu, celelalte sunt românesci, firesce vârstate unele mai multu, altele mai puținu […], d. e. în Năsăudu suntu: Români 62, Ovrei 16, Maghiari 14, Sași 9. Multu mestecate suntu și comunele Rodna și B.-Prundu cu Armeni, Nemți și Slavi de tot soiulu și aproape fiecare comună își are ovreii săi, de comunu alegători”. Cel care a câștigat alegerea a fost Ielinek. „După aclamare, ospețu gratuitu în trei ospătorii din Năsăudu […], s’au distribuitu și bani numerați”. Primarul Rodnei „a plătitu fără picu de genare alegătoriloru câte 5 fl., cărăușiloru 4 fl. de dzi”. Autorul ține să precizeze: „Ani de zile presidiulu comisiunei a fostu profesorulu gimnasialu Maxim Popu”, dar alegătorii „n’au primitu în Năsăudu nici bani, nici tratamente”. De data aceasta, „comisiunea electorală a fost presidată de – Ioanu Ciocanu, avându ca notaru lângă sine pe – Ioanu Jarda”. […] „Se întreabă lumea: de unde această schimbare subită? Ciocanu nu face nimicu „de geaba”. Ori a șciut că se plătește calitatea de președinte?”.

                                                                                    Icu Crăciun