La noi

Ion Luca Caragiale – o instanță copleșitor de actuală

Cei năuciți de facebook-uri, de tablete și alte fericiri electronice desigur că nu prea își amintesc de acest… fotbalist, Caragiale. Sau o fi vreun mason, vreun mafiot?
Nu, domnule, a avut proasta inspirație să fie scriitor: dramaturg, prozator, gazetar. Mă rog, o fi! Dar ce are el cu actualitatea, căci (am dat fuga la dicționar) s-a născut acum 165 de ani (pe 30 ianuarie)?
E o aniversare frumoasă, „rotundă” – cum se spune. Dar de ce „actual” strămoșul acesta, ce știe el despre noi? O fi avut neuroni parapsihici, ghicind „veselia” aceasta a începutului de an 2017?
Da, se pare că I.L. Caragiale a fost un vizionar: Dramaturgia sa, schițele, gazetăria sa par scrise ieri – alaltăieri. Ce bine știa despre politicienii, guvernanții de azi, despre „stilul” demonstrațiilor de stradă, bucuria mass-mediei de a comenta secvențe ale (cică) „războiului politic”. Din vremea lui și a celorlalți s-au încetățenit în litera scrisă cuvinte precum „hoție”, „corupție”, „parvenire”, „minciună”, „șantaj”, „impostură”, lichelism”. Doamne, ce proaspete sunt aceste vocabule!
Urmărind (când cu mirare, când cu stupefacție, când cu silă) imagini transmise pe canale tv sau citind comentarii (cel mai adesea contradictorii) pe seama lor, a faptelor politico-administrative, ale justiției, a început să-mi stăruie gândul că, de fapt, aceste deversări de proteste în stradă (meșteșugit manipulate), nemulțumiri îndreptățite sunt grămezile de frustrări datorate nefericitului timp al „guvernării Cioloș”.
Mai mult, făcând haz de necaz, participând, în postură de telespectator, la aceste mitinguri-marșuri-bățoșenii stradale, am impresia că asist la secvențe de… „Cântarea României”. O cântare hăbăucă, hormonală, adesea de o bucurie aburind de alcool.
Și eu, naivul, care credeam că, după alegerile din 11 decembrie, voi avea parte, în sfârșit, de seninătate, vioiciune constructivă, benefică pentru mine și cei din jur…
Nene Iancule, de 165 de ani încoace nu s-a schimbat mai nimic în lumea aceasta a noastră. Oare când va veni vremea ca românii să nu-ți mai înțeleagă opera, în sensul că trăiesc altfel de vremuri?
Notă: Celor care mi-au dat replici pe sticlă (cu o... elegantză de mahala) pe seama pamfletului meu anti-Iohannis „Romanul de la Cotroceni”, le ... dezvălui ca am facut și eu parte dintre naivii care l-au votat la alegerile prezidenţiale pe cetăţeanul român Klaus Werner Iohannis.
C.

Comentarii

03/02/17 17:04
La voi

În județul BN există următoarele categorii de venturieni, à-propos de I. L. Caragiale: cotuții și pișcotuții, cotarii și pișcotarii.
- Ce părere aveți despre "La noi"? întreabă primii.
- Cotu și pișcotu, labele și botu, le răspund ceilalți.

03/02/17 17:15
Cântarea României

Acuma, că am aflat despre tine că ai fost un ciripitor ordinar, ce mai vrei de la noi? Ne faci și hăbăuci aburind a alcool pentru faptul că participăm la proteste, în stradă, la Bistrița și Beclean.

04/02/17 09:59
Sicofante

Ceea ce tu nu poți pricepe este faptul că România trebuie să aibă destin european. ADN-ul tău, răsucit în cotruț asiatic, se potrivește foarte bine cu Coreea de Nord. Slujește-l pe Kim Yong ca pe Victor Ponta dacă pentru Iohannis n-ai deloc organ. Dă mâna cu Gheorghe Crișan, sicofante.

04/02/17 10:18
Cotuță

Tu n-ai fost naiv niciodată, doar oportunist. Uite, Becleanul pune în stradă pentru o revoluție. Vino și tu cu noi, merită.

04/02/17 11:38
Cenușă pe bască

Cornele, facem altă manifestație la Beclean pentru a susține lupta anticorupție declanșată de președintele Iohannis. Dacă vrei să te primim și pe tine, dă o declarație de presă cum că-ți pare rău că ți-ai turnat colegii și consătenii la Securitate. Pune-ți puțină cenușă pe bască înainte de a ne tot înțepa pe noi, ceilalți, cu pixul tău otrăvit.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]