Loredana A. Știrbu
Mar, 03/18/2025 - 14:03
Așteptarea are miros de mare
Așteptarea ta miroase a mare ,
a pagini vechi dintr-o scrisoare pierdută,
a timp topit în nisipul fierbinte
unde pașii tăi n-au mai călcat vreodată.
Te-am așteptat în după-amiezi lăsate în voia arșiței,
când umbrele palmierilor desenau drumuri pe ziduri,
iar vântul sărat îmi înnoda părul
ca o amintire ce refuză să moară.
În fiecare dimineață am lăsat o ceașcă pe masă,
pentru tine, pentru dorul tău,
pentru fantoma pașilor tăi pe podeaua răcoroasă,
dar tăcerea s-a așezat între noi
ca o pisică leneșă ce nu vrea să plece.
Uneori cred că ai fost doar un vis,
o ploaie de vară care mi-a udat pielea
și a dispărut înainte să înțeleg
că fusese reală.
Dar știu că într-o zi vei apărea,
cu soarele în spatele tău și sarea pe buze,
și vei spune că așteptarea
nu a fost decât o cale ocolită spre mine.
Femeia, un miraj aprins
Femeia plutește pe marginea timpului,
cu rochia fluturând a așteptare .
Are în ochi mările pe care nimeni nu le-a traversat,
pe umeri, luna care s-a odihnit prea mult sub pleoape.
Ea nu îmbătrânește, doar își schimbă parfumul
ca o pădure ce își leapădă frunza și înflorește din nou.
Când iubește, lumea întreagă devine o febră tăcută,
iar bărbatul care o atinge uită să mai existe.
În casa ei, aerul miroase a iasomie și vise nedeslușite,
umbrele dansează pe pereți ca niște pisici obosite,
și timpul se răsucește încet, ca un ceas uitat pe o noptieră.
Ea există între o lacrimă de dor și un zâmbet de foc.
Femeia e un miraj aprins în deșertul unui suflet,
o poveste scrisă cu cerneală invizibilă pe piele,
și oricine o iubește devine un exilat
în ținutul fără hotare al amintirii ei.
Destin cu bătăi de cap
M-am trezit azi-dimineață
Cu destinul pus de-a curmezișul,
Lungit peste prag, ca o pisică sătulă
Care nu mai vrea să vâneze.
L-am întrebat, cu o voce șoptită:
— Pe unde mergem azi?
Și el, scărpinându-se,
Mi-a răspuns cu un căscat lung:
— Pe unde te duc pașii.
Asta-i bună, mi-am zis,
Păi dacă nu-mi spui,
Eu de unde să știu?
Dar el deja adormise
Cu capul pe propria lene.
Așa că am plecat la întâmplare,
Fără să mai întreb nimic,
Și, culmea, locul în care am ajuns
Era acela unde trebuia să fiu.
Citiţi şi:
Ultimele stiri
Mar, 23:49
Prof. Grigore Dunca, de la Școala Dobric, are nevoie de noi! Donaţi sânge, grupa 01 RH negativ! Mar, 16:24
Două persoane transportate la spital, după ce un taximentru s-a răsturnat pe o stradă din Bistrița 
Cultura
Cea mai recentă carte a Jeniței Nadine este o culegere de meditații la relația credinciosului cu...
Comentarii
Ghiță -
Meritele dumnealor (fără a le minimaliza) au fost evident înlesnite de fericita prezență locală a...
Rus Augustin -
Cu origini în apropierea Dejului, (satul Codor) cu școala generală și liceul absolvite la Dej, simt...
Iuliu -
Motto:
„Un popor care alege politicieni corupţi, impostori, hoţi şi trădători nu este victimă, ci...
Ioana -
O inițiativă extrem de necesară! Actualizarea cunoștințelor medicale și colaborarea între...
Lucreția -
Domnul Lupșan merită 10 stele la ce proiecte și comună frumoasă a făcut din Lunca Ilvei!!!👏👏👏
Aniversări
Este o zi specială pentru doamna profesor pentru învățământ preșcolar Ana Maria Boca, director al Grădiniței cu Program Prelungit Trenulețul Veseliei...
La popas aniversar, gândurile noastre și urările de bine se îndreaptă către domnul Eugen Todor, pictor iconar din Bistrița.
În zi de naștere - 27 aprilie - cele mai alese urări le adresăm profesorului de informatică Nyilas Robert de la Liceul Tehnologic Agricol Bistrița...
![[Valid RSS]](/sites/default/themes/rasunetul/images/valid-rss-rogers.png "Validate my RSS feed")
Adaugă comentariu nou