Loredana A. Știrbu
Mar, 03/18/2025 - 14:03
Așteptarea are miros de mare
Așteptarea ta miroase a mare ,
a pagini vechi dintr-o scrisoare pierdută,
a timp topit în nisipul fierbinte
unde pașii tăi n-au mai călcat vreodată.
Te-am așteptat în după-amiezi lăsate în voia arșiței,
când umbrele palmierilor desenau drumuri pe ziduri,
iar vântul sărat îmi înnoda părul
ca o amintire ce refuză să moară.
În fiecare dimineață am lăsat o ceașcă pe masă,
pentru tine, pentru dorul tău,
pentru fantoma pașilor tăi pe podeaua răcoroasă,
dar tăcerea s-a așezat între noi
ca o pisică leneșă ce nu vrea să plece.
Uneori cred că ai fost doar un vis,
o ploaie de vară care mi-a udat pielea
și a dispărut înainte să înțeleg
că fusese reală.
Dar știu că într-o zi vei apărea,
cu soarele în spatele tău și sarea pe buze,
și vei spune că așteptarea
nu a fost decât o cale ocolită spre mine.
Femeia, un miraj aprins
Femeia plutește pe marginea timpului,
cu rochia fluturând a așteptare .
Are în ochi mările pe care nimeni nu le-a traversat,
pe umeri, luna care s-a odihnit prea mult sub pleoape.
Ea nu îmbătrânește, doar își schimbă parfumul
ca o pădure ce își leapădă frunza și înflorește din nou.
Când iubește, lumea întreagă devine o febră tăcută,
iar bărbatul care o atinge uită să mai existe.
În casa ei, aerul miroase a iasomie și vise nedeslușite,
umbrele dansează pe pereți ca niște pisici obosite,
și timpul se răsucește încet, ca un ceas uitat pe o noptieră.
Ea există între o lacrimă de dor și un zâmbet de foc.
Femeia e un miraj aprins în deșertul unui suflet,
o poveste scrisă cu cerneală invizibilă pe piele,
și oricine o iubește devine un exilat
în ținutul fără hotare al amintirii ei.
Destin cu bătăi de cap
M-am trezit azi-dimineață
Cu destinul pus de-a curmezișul,
Lungit peste prag, ca o pisică sătulă
Care nu mai vrea să vâneze.
L-am întrebat, cu o voce șoptită:
— Pe unde mergem azi?
Și el, scărpinându-se,
Mi-a răspuns cu un căscat lung:
— Pe unde te duc pașii.
Asta-i bună, mi-am zis,
Păi dacă nu-mi spui,
Eu de unde să știu?
Dar el deja adormise
Cu capul pe propria lene.
Așa că am plecat la întâmplare,
Fără să mai întreb nimic,
Și, culmea, locul în care am ajuns
Era acela unde trebuia să fiu.
Ultimele stiri
Cultura
În publicația săptămânală Foaia Poporului din 17/29 octombrie 1899 (anul VII, nr. 42), care apărea...
Comentarii
Rus Augustin -
Sunt tare curios ce părere au cititorii despre comentariul lui ... Mircea Dinescu !
Bratan Catalina -
Nu am vazut o persoana mai nesimtita in viata mea. Acest domn a avut curajul sa ma numeasca “grasa...
Nae -
No, dacă n-ați luat măsuri,vinde Moldovan și calea ferată și va vinde și pe voi!!!
Oamenii v-au...
Florentina Sumlanschi -
Buna ziua ! Unde gasesc arhiva Uzinei 23 August pentru a face o cerere de adeverinta sporuri ?
Mircea Dinescu -
Preafericite, iartă-mă că ieri
n-am vrut să vin la tine în odaie,
era prea mare tîrla de boieri...
Aniversări
La popas aniversar, gândurile noastre bune se îndreaptă către părintele IOAN MIHĂILĂ, preot în Parohia Leşu II, cu hramul «Naşterea Sfântului Ioan...
În zi de naştere, cele mai sincere urări aniversare adresăm preacucernicului părinte IOAN TITIENI, preot paroh la Gledin.
În zi aniversară, adresăm gânduri de bine părintelui MIRCEA DORIN POP, preot paroh la Şintereag. Vă dorim mulţi ani cu sănătate în slujirea Bisericii...
In Memoriam
Astăzi se împlinesc șase luni de la trecerea la Domnul a doamnei profesoare LUCREȚIA OCHIAN din Bistrița, mama, bunică, străbunică.
O vom păstra...
![[Valid RSS]](/sites/default/themes/rasunetul/images/valid-rss-rogers.png "Validate my RSS feed")
Adaugă comentariu nou