Lenuţa Purja, ambasador al tradiţiilor Văii Ţibleşului

Păstrătoare a folclorului autentic de la poale de Ţibleş, Lenuţa Purja s-a făcut remarcată în peisajul folcloric prin vocea puternică şi prin seriozitatea cu care a promovat rădăcinile străbune. Multe sunt ipostazele remarcabile în care o regăsim pe artistă, de la apariţia în prestigioase publicaţii, precum revistele „Avantaje” şi „Formula AS”, la cele televizate ce au rămas în memoria telespectatorilor, precum cele din emisiunile lui Grigore Leşe şi Iuliana Tudor. A purtat folclorul cu cinste departe, în China, dar şi în inima Spaniei, la Madrid, unde a înfiinţat Ansamblul „Românaşul”, lăsând rădăcini româneşti şi aici. De altfel, ca recunoaştere a fost premiată de Institutul Cultural Român pentru promovarea românilor în străinătate. Pe aceeaşi linie, la Alba Iulia, comunitatea românilor din Spania, a premiat-o în cadrul galelor premiilor comunităţii, împreună cu PF Daniel, patriarhul României pentru activitatea depusă în slujba românismului. Pe aceeaşi linie a fost şi înfiinţarea grupurilor „Glasul padurii”, „Corvinii” şi „Glanetasul”, dar şi festivalul concurs al rapsozilor populari "La poale de Tibles" de la Tarlisua şi Festivalul de traditii de la Corvinesti.
Lenuţa Purja a susţinut un recital deosebit la Gala Premiilor UNITER, în faţa a peste 300 de invitaţi din Bucureşti şi din ţară, la Teatrul Național Cluj-Napoca. Multe nominalizări au primit şi cei implicaţi în proiectul „Pădurea spânzuraţilor” după Liviu Rebreanu, regizat de becleanul Radu Afrim, în care joacă şi bistriţencele noastre Lenuţa şi Teodora Purja. De altfel, pentru prima dată, folclorul românesc a strălucit la Teatrul Naţional Bucureşti, dar şi pe scena Galei UNITER, în transmisiune directă pe Televiziunea Română, prin intermediul cântecului de cătănie adus de Lenuţa Purja, alături de coregrafa Andreea Gavriliu, şi actorii Flavia Giurgiu şi Florin Călbăjos.
Pornind cu dragostea pentru cântec de pe Valea Ţibleşului, de la Agrieş, Lenuţa Purja este deţinătoarea recordului de trofee aduse pentru judeţul nostru.
De-a lungul carierei a reuşit să înregistreze cântece la Radio Cluj, Radio Bucureşti şi Radio Chişinău. Are peste o sută de cântece culese de pe Valea Ţibleşului, însă, ele nu au ajuns să fie aşezate pe albume, pentru că, din păcate, se pune prea puţin preţ pe muzica arhaică şi mult mai mult pe comerţ. Aşa că nestemate ale ţăranului nostru dispar dacă nu sunt imprimate şi încet pătrund alte ritmuri şi degradează cultura noastră. Oare nu se găseşte nici o casă de discuri să investească în muzica tradiţională ? Nu se găsesc instituţii ale statului care să aşeze aceste cântece pe un album ? Azi mediatizăm texte contrafăcute şi linii melodice îndoielnice ( e plină lumea de textieri şi compozitori ce nu au ce căuta în satul tradiţional). Tinerii imprimă cu orga, toţi pe acelaşi ritm, aşa spun că se cere pe piaţă. Încet nu vom mai avea aceste cântece promovate de Lenuţa Purja, vom fi toţi, din toate zonele la fel, cu un fel de cântec cu ritmuri din ce în ce mai orientale.
Lenuţa e fericită că a prins lumea satului aşa cum era odinioară, cu nunţile tradiţionale, cu obiceiurile de iarnă, când colinda prin zăpada până la brâu şi se bucura la primirea unui colac. Mentorul ei artistic este mama ei. Toată viaţa ei este o luptă, dar s-a învăţat ca, atunci când dă de greutăţi, să horească şi parcă totul devine mai uşor. Multe lucuri frumoase se pot spune despre Lenuţa Purja, care lucreaza din anul 2004 la Centrul Judetean de Cultura, încercând să salveze ce se mai află de preţ în satele din judeţ.
Iuliana Tudor a sărutat mâna lelii Teodora: "Cel mai greu lucru din viaţa unui om este să fie simplu... Am văzut o rădăcină a României. Chipul dumneavoastră pare dintr-o altă Românie, cea din poveştile noastre !". A fost un gest extraordinar pentru ceea ce înseamnă tradiţia adevărată a acestui popor. Lelea Teodora a adus la Bistrita primul titlu de monument viu Unesco, fiind prima interpreta taranca care a ajuns pe prima scena a tarii intr-o piesa de teatru. Nu are pensie si se intretine la 77 de ani prin munca ei lucrand gradina de langa casa, acolo unde este vizitată de cei mai mari specialişti ai ţării!
Pentru toată prestaţia din ultimul timp şi pentru faptul că a dus folclorul nostru la cel mai înalt nivel, pentru promovarea horii din grumaz, Lenuţa Purja, alături de mama ei, Teodora Purja – tezaur uman viu al Ministerului Culturii, cetăţean de Onoare al comunei Târlişua, şi de fiul ei – Sergiu Negrean Purja-etnomuzicolog, merită toată aprecierea noastră !
Grigore Leşe spune: "Cred că a venit vremea Lenuţei! Merită asta ! Nu s-a găsit unul să zică, mă ce facem cu Lenuţa? " Elise Stan: "A păstrat neîntinat obiceiul locului "! Mircea Dinescu: "Văd ceva dumnezeiesc ! Mereu am zis, aşa da ! Nu are nimic din kitskh-ul popular. Oameni de la începutul lumii !"
Ce ar mai fi de adăugat ? Lenuţa, noi cei care te iubim mereu am ştiut că eşti un adevărat ambasador al tradiţiilor !