Pr. Vasile Beni: Dumnezeu întotdeauna se ține de cuvânt

Dragii noştri credincioşi!

           Ultima duminică dinaintea sărbătorii Naşterii Domnului este Duminica Sfinţilor Părinţi după trup ai Mântuitorului Iisus Hristos, în care Biserica a rânduit să se citească Evanghelia de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei,  capitolul 1, versetele 1-25, unde se prezintă genealogia Mântuitorului sau Cartea neamurilor lui Iisus.        Ea cuprinde o pedagogie şi o înţelepciune divină care împreună exprimă aşteptarea cu speranţă a Mântuitorului de-a lungul generaţiilor şi pregătirea în credinţă a oamenilor pentru venirea Domnului Iisus Hristos.

        Poetul nostru George Coșbuc are o minunată poezie intitulată „Ideal”. În această poezie el ne spune că o tânără fecioară, ducându-se într-o zi la fântână ca să scoată apă, tocmai atunci pe acolo trecu un fiu de crai care se apropie de ea rugând-o să-i dea să bea apă că era foarte însetat. La despărțire, tânărul crai îi dădu o năframă și-i spuse: „iată, păstrează această năframă până la întoarcerea mea, ea va fi semnul după care te voi recunoaște și, atunci când mă voi întoarce, dacă te voi găsi tot aici, te voi lua de soție. Și a plecat mai departe. Din ziua aceea, tânăra fecioară nu s-a mai gândit la altceva, decât la tânărul crai. Și în fiecare zi venea la fântână și aștepta cu nerăbdare întoarcerea lui. A trecut o zi, o lună, un an. Apoi au trecut patruzeci de ani și ea necontenit venea la fântână și îl aștepta pe crai. Craiul însă întârzia să vină și ea a îmbătrânit și în cele din urmă a murit acolo lângă fântână.
Aceasta este poezia și prin ea se dă grai unui adevăr sau mai bine zis unei realități indiscutabile, care trăiește în noi toți - este speranța pe care noi simțim, nevoia de oameni. Această tânără fecioară și-a pus toată speranța în fiul de crai, dar speranța i-a fost înșelată pentru că fiul de crai nu s-a ținut de cuvânt.
Evanghelia de azi vine și ne înfățișează și ea un ideal, ne înfățișează o așteptare, o așteptare care însă a fost încununată cu împliniri minunate, pentru că Dumnezeu se ține de cuvânt şi anume venirea pruncului Iisus în lume.
 Evanghelia care se citeşte la Sfânta Liturghie în duminica dinaintea Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos ne prezintă, aşa după cum am spus, genealogia lui Iisus, adică generaţiile premergătoare naşterii după trup a Mântuitorului Iisus Hristos, pentru a ne învăţa trei adevăruri de mare importanţă pentru credinţa şi viaţa noastră:
1.În primul rând, Sfânta Evanghelie din duminica dinaintea Crăciunului ne învaţă că naşterea Mântuitorului Iisus Hristos - de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria - a fost pregătită generaţii de-a rândul, până la „plinirea vremii“.
2. În al doilea rând, Evanghelia acestei duminici ne arată că pregătirea venirii Mântuitorului Iisus Hristos în lume, a coborârii Fiului veşnic al Tatălui ceresc în lume, pentru a Se naşte ca Om spre mântuirea oamenilor, s-a făcut nu numai pentru poporul ales, adică pentru poporul lui Israel, ci şi pentru toate celelalte neamuri, reprezentate în această listă genealogică de cei de altă etnie decât cea iudaică.
3. În al treilea rând, această pericopă evanghelică ne arată că Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos ca Om nu s-a făcut în mod natural, obişnuit, ci într-un mod care depăşeşte înţelegerea noastră, şi anume El nu S-a născut din poftă bărbătească şi din pofta cărnii, ci El S-a născut „de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria“. Cu alte cuvinte, naşterea Lui după trup este şi o naştere duhovnicească după Duhul ca, astfel, să ne putem naşte şi noi duhovniceşte, prin Botez, pentru Împărăţia cerurilor.
Evanghelia acestei duminici are un profund înţeles pedagogic, arătându-ne cum, generaţii de-a rândul, Dumnezeu a pregătit omenirea pentru venirea lui Hristos.
Fericitul Ieronim a petrecut 30 de ani în fața peșterii din Betleem traducând Sfânta Scriptură în limba latină. El ducea o viață deosebit de frumoasă, o viață duhovnicească, iar Dumnezeu l-a învrednicit în nenumărate rânduri, ca să-L vadă pe pruncul Mântuitor culcat în ieslea sărăcăcioasă din Betleem și chiar înfiripând un dialog cu pruncul Iisus. Și îi zicea fericitul Ieronim: „Pruncule: Magii ţi-au adus daruri aur smirnă şi tămâie. Eu ce să-ţi dăruiesc? Şi pruncul Iisus îi răspundea:
N-ai ce să-mi dai, că Eu le-am făcut pe toate chiar şi pe tine. Și atunci Ieronim a zis: Dar vreau să-ţi dăruiesc şi eu ceva. Și i-a răspuns Mântuitorul: Dă-mi păcatele tale”.
De aceea Iisus, în noaptea Sfântă de Crăciun, vine „Să se nască/ Şi să crească/ Să ne mântuiască”. Amin!

Pr. Vasile Beni