Institutul European de Studii în Probleme Etnice despre Legea Educatiei
Recent, un studiu al Institutului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a demonstrat publicului larg ceea ce am încercat, prin mai multe articole, să scoatem în evidenţă atunci când ne-am referit la faptul că prevederile noului proiect al legii educaţiei naţionale sunt în favoarea politicienilor din UDMR şi în defavoarea copiilor aparţinând minorităţilor naţionale din ţara noastră, indiferent că este vorba despre maghiari, sârbi, germani sau bulgari. Iată aşadar că dreptatea învinge în cele din urmă, şi un institut prestigios de cercetare, aparţinând celui mai înalt for ştiinţific român, se pronunţă, pe baza unor studii realiazate – atenţie!- pe un eşantion complex de etnici români şi maghiari din judeţele Covasna şi Harghita, fără doar şi poate în defavoarea prevederilor antiromâneşti din acest proiect legislativ. Mai mult decât atât, în faţa evidenţelor unei asemenea cercetări, preşedintele Academiei Române, academicianul Ionel Haiduc, adoptă o poziţie elegantă, prin care solicită politicienilor de toate culorile să elimine din acest proiect legislativ capitolul referitor la minorităţile naţionale, prevederi de acesată natură urmând a fi formulate, eventual, în cadrul unei alte legi speciale, asupra căreia să fie de acord întreg spectrul politic românesc.
Iată câteva din prevederile studiului de specialitate elaborat sub coordonarea directorului Institutului European de Studii în Probleme Etnice, domnul Dan Baltasiu:
“…Din discuțiile din teren a reieşit că principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea Proiectului Legii Educației Naționale, este separarea educației formale (educația în şcoală) pe criteriu etnic. A doua cauză importantă, conform discuțiilor din teren, o constituie educația în familie… care nu încurajează suficient multiculturalismul. Interlocutorii au indicat ca principală soluție față de clivajul deja existent reunificarea procesului de predare, iar nu continuarea separării procesului educaţional.
Atât pentru români cât şi pentru maghiari, desfăşurarea de activităţi extracurriculare, arondate direct sau indirect procesului educativ, constituie o altă cale pentru (re)construirea punților dintre cele două comunități.
Pentru etnicii maghiari, predarea în procedură simplificată a limbii române, dar nu în acelaşi regim ca limbile străine, constituie o soluție de moment pentru diminuarea decalajului de adaptare la realitățile economice şi sociale. Limba română nu poate fi predată ca limbă străină pentru că are statut de limbă funcțională şi este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea şi economia națională.
Pentru toate persoanele intervievate, reducerea imixtiunii politice în procesul educativ a apărut ca o prioritate. . Astfel, atât actul de decizie managerială în educație cât şi stabilirea programei şcolare şi implementarea ei concretă la clasă prin manual trebuie să se profesionalizeze şi să sestabilizeze fără implicaţia factorului politic, în acord cu legile în vigoare şi prevederileconstituționale.
Art. 36, alin.8 din secțiunea 10 prevede că: „minoritățile naționale au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competență profesională, potrivit legii.”Considerăm că nu este necesară o nouă reglementare în vederea asigurării accesului reprezentanților minorităților naționale la ocuparea unor posturi de conducere în învățământ. Legislația în vigoare nu conține restricții pe criterii etnice. Există suficiente mecanisme instituționale care previn discriminările de orice natură.
…Atât responsabili din teritoriu cât şi profesorii intervievați, indiferent de etnie, au arătat că examenele de limbă pentru reprezentanți ai minorităților naționale care au avut educație integrală în limba maternă sunt superficiale în vederea ocupării posturilor în secțiile româneşti de către acestea.
Examenele naționale de bacalaureat şi testele naționale „urmează tiparul unei fraude instituționalizate” prin aplicarea eronată a principiului discriminării pozitive. Prezentul Proiect este considerat că politizează acest aspect pe mai departe în loc să-l
rezolve. În acest sens, interlocutorii noştri au menționat, cu insistență, necesitatea introducerii unui corp naţional de experţi pentru examenele care privesc testele de competenţă lingvistică,
atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.
Conform art. 5, alin. 1, textul proiectului de lege prevalează în caz de conflict asupra oricăror prevederi din alte acte normative. Ţinând seama de faptul că însăşi Constituția se încadrează încategoria actelor normative, se impune corectarea acestui paragraf aşa încât prezenta lege să fie subordonată normei fundamentale.
Legea trebuie pusă în acord cu dreptul european şi cel național prin eliminarea abordării colective a chestiunii minorităților, aşa încât drepturile individuale să nu fie interpretate ca drepturi colective. În județele în care majoritatea devine minoritate locală este imperios necesar să se instituie la nivel de minister o funcție de consilier al ministrului educației, iar în teritoriu un inspector cu atribuțiuni dedicate acestei comunități pe lângă inspectoratul şcolar județean, numiți la solicitarea şi
prin consultarea comunității româneşti din zonă.
Din această analiză rezultă faptul că principala problemă este necunoaşterea limbii române de către o parte semnificativă a etnicilor maghiari. În consecință, Legea trebuie reformulată aşa încât şi această categorie de cetățeni români să beneficieze de drepturile constituționale ce decurg din cunoaşterea limbii române.
În final, punerea problemei minorităţilor din perspectiva educaţiei trebuie să ţină cont de configuraţia etno-demografică în plan regional, conform cu nevoile concrete ale comunităţilor. În acest sens, se impune elaborarea unui studiu de impact la nivelul comunităţilor beneficiare conform Legii 24/2000, art. 18 alin.1.”
Concluziile acestei cercetări sunt evidente şi nu demonstrează decât un singur lucru: personalul din educaţie, jurnaliştii, politicienii, oamenii de cultură şi populaţia de rând care s-au opus adoptării actului normativ au avut motive întemeiate să o facă, concluzia fiind mai mult decât evidentă: această lege serveşte, în principal, unor interese meschine ale UDMR, şi nu populaţiei de rând, copiilor, indiferent de etnie, rasă sau religie. Ce să mai zicem de interesul naţional, al nostru ca români pe aceste meleaguri, care a fost demult călcat în picioare de o clasă politică iresponsabilă şi maleabilă, cae ştie să acţioneze, se pare, doar pe moment, pentru obţinerea unor avantaje immediate.
Adaugă comentariu nou