Virtus Romana Rediviva – nr. 14

Almanahul Societăţii Cultural - Ştiinţifice „Virtus Romana Rediviva” a ajuns la numărul 14, ieşind de sub tipar la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu această prestigioasă revistă, amintesc faptul că ea apare la iniţiativa năsăudenilor şi bistriţenilor stabiliţi în urbea de pe Someşul Mic – Cluj-Napoca, prin implicarea neobosită a profesorului univ. dr. Ironim Marţian, redactor-şef a dr. în Istorie – Vasile Tutula – redactor şi ing. Dinu Ureche – secretar de redacţie.
Coperta IV îi prezintă pe George Coşbuc, Liviu Rebreanu şi Andrei Mureşanu, fiind realizată de Lazăr Morcan.
Acest număr se „deschide” cu redarea unui studiu cu titlul „Calea, Adevărul şi Vieaţa”, apărut în anul 1943 în „Curierul creştin” – organul oficial al Eparhiei de Kolozsvar – Cluj – Szamosujvar – Gherla, semnat de George Mohanu, pseudonim sub care se ascunde numele adevărat – Grigore Găzdac (1923-2002), student pe atunci la Academia de Teologie greco-catolică din Cluj (1942-1946), viitor profesor şi director al Liceului „George Coşbuc” din Năsăud (1958-1978). Restituirea lui este un Omagiu adus autorului la un deceniu de la trecerea sa în nefiinţă.
În cele aproape 200 de pagini ale almanahului găsim, ca de obicei, informaţii culturale, istorice, ştiinţifice, nelipsind nici lirica. De asemenea, aflăm informaţii despre activităţile membrilor societăţii clujene desfăşurate de-a lungul anului 2012, dar şi programul pe perioada 10 noiembrie 2012 – octombrie 2013.
Şirul lucrărilor publicate este deschis de Teodor Tanco, cel care ne informează „Despre lipsa monumentelor arhitecturale pentru luptătorii şi eroii grăniceri din Regimentul II năsăudean în localităţile Districtului militar (1762-1851)”, revoltându-se pur şi simplu pentru indiferenţa arătată de autorităţi faţă de eroii grăniceri (anonimul „sumănar” care a stat pe pod la Arcole înfruntându-l pe Napoleon, ori mândrul someşan din Leşu, George Pop, legendarul erou de la Custozza, în special soldatul grănicer…).
Prof. univ. as. Alexandru Matei ne aminteşte tot despre înaintaşii care şi-au dat viaţa pentru „egala îndreptăţire a tuturor locuitorilor Transilvaniei… desfiinţarea iobăgiei, prin actul solemn din 22 august 1785…” în lucrarea „Răscoala din 1784 şi corifeii săi: Horea, Cloşca şi Crişan. Schiţa principalelor evenimente”.
Tot despre eroi reduşi la tăcere, de astă dată de către comunişti, ne spune profesorul Mircea Daroşi, din Nepos, în „Umbrele istoriei. Destăinuiri ale martorilor despre odioasa crimă de pe Dealul Crucii din Nepos. Îndemn”. De asemenea, ne vorbeşte, în altă lucrare, despre „Eroii dintr-un sat cu nume de legendă”, plecaţi cu sutele pe fronturi dintre care puţini s-au mai întors. De asemenea, mai publică „Prof. univ. dr. doc. Gavril Istrate, decanul filologilor români, un astrist al Năsăudului”, şi poemul „Îndemn”.
Prof. Claudiu Vasile Tutula ne introduce direct în Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania, prin lucrarea „Generalul Radu R. Rosetti despre Revoluţia din 1848-1849 din Transilvania”, considerând acest studiu „un model pentru tinerii istorici şi cercetători, un exemplu demn de urmat”.
„Redacţia”, adică cei trei realizatori ai almanahului, semnează studiul „Aniversare: 150 de ani de la formarea Guvernului şi deschiderea Parlamentului, primele instituţii unitare ale României (1862-2012)”, în urma alegerii lui Al. I. Cuza ca unic domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, la 5/17 ianuarie şi 24 ianuarie/5 februarie 1859, fapt care constituie „Actul de naştere al României moderne”. Eugen Albu îi aduce un omagiu, prin poemul „La statuia lui Al. I. Cuza (din Cluj-Napoca)”.
Col. (r.) Ioan Cârcu publică „O carte despre apărarea Marii Uniri (1918-1919) şi bravul general Traian Moşoiu (1865-1932)” şi Generalul –erou Grigore Bălan, continuator al tradiţiilor militare ale grănicerilor năsăudeni”.
Studiul „Din corespondenţa episcopului Vasile Hossu cu Francisc Hossu – Longiu”, publicat de prof. univ. dr. Mircea Popa şi „Alţi slujitori ai bisericii năsăudene în timpul vicariatului (1786- până în anul 1920)” al prof. univ. dr. Ironim Marţian, ne amintesc despre implicarea înaltelor feţe bisericeşti în ridicarea spiritual-morală şi prosperarea materială a credincioşilor, participarea lor la evenimentele vremii, susţinând luptele naţional-politica din Transilvania.
Col. (r.) dr. Vasile Tutula publică studiul de mare interes „O lucrare mai puţin cunoscută despre măsurile metrice care au fost folosite în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX”.
Profesorul Grigore Marţian ne bucură cu lucrarea „2012 – Anul Ion L. Caragiale (1852-1912): 160 de ani de la naştere; un secol de nemurire. Caragiale, contemporanul nostru”. Şi un „Rămas bun, domnule profesor”, necrolog scris la moartea prof. Ioan Lăpuşneanu – 21 mai 2012, în timp ce Leon Iosif Grapini ne propune „Două proze” şi două cărţi „Capăt de linie” (prezentare Horia Gârbea) şi „Cetatea cu nebuni” (prezentare Irina Petraş).
Cert. şt. dr. Gabriela Mircea vorbeşte despre volumul „Colocvial (Faţete ale binomului autor-impact relaţional) în „Grija gospodărească a ţăranului român aplicată valorilor spirituale – îndreptar atitudinal şi creativ permanent pentru Veronica Oşorheian, urmată de răspunsul la întrebarea „De ce această carte?” dat de autoare (V. Oşorheian). Prezentă este şi Ioana Precup prin cuvintele frumoase ale lui Miron Blaga şi câteva poeme.
Prof. univ. dr. Ironim Marţian aduce un omagiu distinsei doamne Virginia Brănescu – pictor, scriitor, poet, epigramist – un adevărat om de artă – în lucrarea „Virginia Brănescu, încrucişând condeiul şi penelul la 85 de ani”. De asemenea, ne-o aduce în prim-plan şi pe Roda Fercan (alias Rodica Doina Moldovan) şi o parte din poeziile sale.
Mai publică poezii şi epigrame: Raveca Vlaşin, Lucian Bighigean, Valeri Toderici, Marius Mălai, Ion Bindea, Barbu I. Bălan, Iuliana Rusu, Emil Persa.
Despre viaţa şi creaţia arhitectului Ioan Arboreanu ne vorbeşte Ionel Vitoc, iar Adrian Popescu ne aminteşte „Ceea ce rămâne”.
Profesorul Ioan Seni este prezent cu „Astra şi actualitatea românească” şi „Astrişti năsăudeni prezenţi la cea de-a 107-a adunare anuală a ASTREI – Sângeorgiu de Pădure, 26-28 octombrie 2012”.
„Redacţia” îi publică pe participanţii la „Maialul” din 27 mai 2012 şi pe cei prezenţi la întrunirile Societăţii „VRR”, precum şi cărţile, revistele primite la redacţia din Cluj-Napoca.
Mircea Vlădică, Barbu I. Bălan şi Dinu Virgil Ureche, la închiderea ediţie, îşi iau „Adio” de la prietenul lor – Sever Găină – fost general de brigadă, decedat în 6 iunie 2012.