Sărbătoare pe Valea Ţibleşului. Menuţ Maximinian a lansat, acasă, Poveștile Paștelui. Urmează evenimente la Bucureşti şi Cluj

Liceul Tehnologic „Ioan Căian Românul” a găzduit lansarea volumului semnat de Menuţ Maximinian, „Poveștile Paștelui - Tradiții vii din Ținutul Bistrița-Năsăud”, apărut la Editura Lumea Credinței (Prefaţă de academician Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu" al Academiei Române, Cuvânt de binecuvântare: Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord), eveniment organizat de Primăria Căianu Mic, Liceul Tehnologic Ion Căianu Românul şi Societatea Scriitorilor din Bistrița- Năsăud, la care au participat intelectuali din cele patru comune de pe Valea Ţibleşului.
În cuvântul de deschidere, directorul instituţiei, Ovidiu Boca, a făcut un portret al scriitorului, care s-a reîntors, prin lansarea cărţii, acasă, în mijlocul locuitorilor unde a luat prima dată contact cu tradiţiile. „Scriitor tânăr, membru al Uniunii Scriitorilor din România, specialist în obiceiurile şi tradiţiile din judeţul nostru, originar de pe valea noastră, din satul Dumbrăviţa, unde lada de zestre este păstrată până astăzi, cu sfinţenie, Menuţ Maximinian aduce în faţa noastră o carte foarte importantă, pentru că aduce la lumină frumuseţi din această zonă în timpuri în care tinerii nu-şi mai cunosc identitatea. Cartea va fi un ghid pentru dascălii şi elevii noştri, care sunt preocupaţi de aceste obiceiuri”, a declarat Ovidiu Boca.
Primarul comunei Căianu Mic, Paul Ştir, a transmis un mesaj în numele locuitorilor acestor ţinuturi: „Este un eveniment care ne onorează şi vreau să-i mulţumesc prietenului meu. Te felicit Menuţ pentru tot ceea ce faci pentru îmbogăţirea patrimoniului cultural al ţării şi te asigur de toată susţinerea din partea noastră pentru că prin asemenea proiecte iese în faţă şi zona noastră”.
„Ne întâlnim într-o perioadă propice, aceea a Postului, în care să vorbim despre o carte veritabilă a sărbătorilor. Poet cu aderenţă la funcţia cuvântului, Menuţ Maximinian se implică şi în cercetare. Cartea propune aspecte legate de identitate, încercând să răspundă la întrebarea dacă mai suntem un popor viu sau nu, prin obiceiuri dovedindu-ne vitalitatea. Şi-a folosit priceperea de etnolog şi s-a oprit la obicieuri importante pentru noi”, a declarat directorul „Mişcării Literare”, Olimpiu Nuşfelean.
„Menuţ Maximinian vine cu o carte în care îmbracă poveştile cu haina sufletului de care avem nevoie. Scrierile de nivel academic ale autorului se regăsesc şi în rubrica „Cartea de etnologie”, pe care o semnează în calitate de redactor al revistei „Neuma”, una dintre cele mai vizibile publicaţii din ţară”, a declarat Andrei Moldovan, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud.
„Pornind de la sloganul cotidianului Răsunetul, pe care îl conduce, „cel mai ştiut ziar”, putem spune că Menuţ Maximinian este cel mai ştiut jurnalist. Poet, etnolog, prietenul multora dintre noi, afirma într-un interviu „Şi este normal să-mi apăr, pe măsura posibilităţilor mele, glia”. Îmi permit să citez din cuvântul înainte al Episcopului Macarie Drăgoi, fiu al acestor meleaguri: „Menuț Maximinian ne oferă, prin această carte, o frumoasă călătorie în lumea satului românesc așa cum arată el în lumina sărbătorilor pascale. Culegând povestiri despre obiceiurile de odinioară de la bătrânii vetrelor năsăudene și documentându-se din lucrări de specialitate, autorul ne aduce într-un univers în care cele de jos se întrepătrund cu cele de sus, în care reguli de viață cotidiană sunt rânduite în funcție de sărbătorile creștine, în care mirosul de tămâie se amestecă cu cel al aromelor și miresmelor cămărilor și caselor gătite de praznic... Avem nevoie ca de aer de recuperarea acestor rânduieli de viață! Prin urmare, binecuvântez din toată inima demersurile destoinicului etnolog și jurnalist creștin Menuț Maximinian, prin care ne aduce înainte mărturii din lumea satului năsăudean, despre cum se poate trăi armonios cu Dumnezeu, cu natura și cu oamenii””, a spus, printre altele, moderatorul evenimentului, prof. Alexandru Deneş.
„Mă bucur de fiecare dată când sunt invitat să-mi prezint proiectele pe Valea Ţibleşului pentru că de pe aceste locuri am pornit în lume.Mulţumesc instituţiilor implicate în eveniment Primăria Căianu Mic, Liceul Tehnologic Ion Căianu Românul, Societatea Scriitorilor din Bistrița- Năsăud, dar mai ales oamenilor ce le conduc pentru invitaţie: bunul meu prieten, primarul Paul Știr, care mereu are grijă de oamenii locului ( ce gest de mare omenie), directorul Ovidiu Boca şi prietenului de o viaţă Alexandru Deneș. Mulţumesc invitaților: Andrei Moldovan-preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa- Năsăud şi Olimpiu Nuşfelean - director Mişcarea literară şi dumneavoastră că v-aţi făcut timp ca, împreună, să ne bucurăm la această sărbătoare Vorbesc întotdeauna cu drag despre tradiţiile străbunilor mei ! Mă bucur că Lumina Paștilor din judeţul nostru va ajunge în casa tuturor românilor. Decât să importăm, mai bine să promovăm frumuseţea din satul nostru. Alţii ar dori să aibă o ladă de zestre aşa de bogată ca a judeţului nostru ! Din păcate prea puţin este promovată şi susţinută munca de cercetare. Iată vin buucreştenii şi ne invită la colaborări, ne ajută să prezentăm acest testament al identităţii noastre peste timp ! Să redescoperim sărbătoarea dincolo de comerţul din zilele de astăzi, să-i descifrăm semnificaţia şi să ne bucurăm, precum strămoşii noştri, de lucrurile frumoase din satul de altădată, când în aceste zile cele şapte ceruri erau deschise şi sufletele curate privea până la tronul Domnului. Acum, când modernismul dă năvală peste om, peste credinţa lui, globalizându-l, este momentul să ne reamintim de ceea ce suntem pe acest pământ, de faptul că avem o moştenire pe care trebuie s-o ducem mai departe şi precum bunicii noştri se aşezau la masa ritualică de Paşti, aşa să redevenim şi noi ceea ce am fost altădată, oameni frumoşi şi demni de numele de român, care poate acum, în Anul Centenarului Marii Uniri, mai mult ca altădată, ar trebui să-şi arate întregii lumi aceste frumuseţi unice. Să renunţăm la legenda ieşpuraşului, care provine dintr-un basm german, şi care de fapt nu a fost niciodată prezentă în casele străbunilor noştri şi să ne amintim de semnificaţia adevărată a acestei sărbători – primirea Luminii – şi modul în care oamenii din vatra vechiului sat ştiau să-şi trăiască timpul lor ritualic din generaţie în generaţie”, a declarat etnologul Menuţ Maximinian, singurul bistriţean afiliat la Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România.
Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat prof. Raluca Baciu, director Liceul Lechinţa, consilierul judeţean Mihai Forai, director Liceul Tehnologic Târlişua, maica stareţă Veronica de la Mănăstirea Dobric, preoţii Alexandru Gherghel – Căianu Mic, Ştefan Crişan – Căianu Mare, Raul Pap – Ciceu Poieni, Simion Buta – Spermezeu, Maftei Hiticaş – Borleasa, Ciprian Văidăhăzan – Dumbrăviţa, Costică Magda – pastorul Bisericii Penticostale Dobric, Ştefan Negreanu, fostul primar al comunei Târlişua, din partea poliţiei Adriana Rus, secretara Primăriei Căianu Mic Valeria Sterţa, consilieri locali, profesori.
În acest cadru au fost prezente şi revistele Mișcarea Literară, Neuma şi volumul “Răsunetul cultural (2013-2018)”, Editura Solon, îngrijit de Menuţ Maximinian, cu un cuvânt înainte de Andrei Moldovan apărut sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Acordarea de atutografe a întregit sărbătoarea ce a început la Căian şi va continua la Liceul Tehnologic Lechinţa pe 11 aprilie, de la ora 13, la Bucureşti, pe 14 aprilie, de la ora 17, la Sala Radio, la Uniunea Scriitorilor din Romania, la Cluj, pe 18 aprilie, ora 12 şi la Bistriţa în aceeaşi zi, de la ora 18, în prezenţa Ministrului Culturii.