O nouă carte a preotului Timoftei Găurean

Motto:
Fii împăcat cu sufletul tău și, atunci, cerul și pământul se vor împăca cu tine.
(Sfântul Isaac Sirul)

În eseul Mărinimia Domnului din Dăruind vei dobândi, Nicolae Steinhardt detaliază despre cei care aud cu adevărat Glasul lui Dumnezeu, având statut de comeseni ai Sfintei Treimi, așezați la masa împărtească: Iată, stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el (...) voi veni la el și vom face locaș...(Apoc. 3, 20 și Io. 14, 23) Preacucernicul PărinteTimoftei Găurean și-a aflat, cu smerenie și vrednicie, statutul de comesean al Sfintei Treimi, înțelegând cu toată ființa sa mesajul textului evanghelic: Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi și Eu pentru el înaintea Tatălui Meu Care este în ceruri. Părintele l-a adus pe Dumnezeul Euharistic în fața oamenilor, l-a mărturisit în preaplin Cuvânt de lumină și Faptă ziditoare, prin minunea Potirului și strălucirea Sfântului și Sfințitorului Altar care i-au fost frunți de gând curat și credință dovedită, învelite în tulburătoarea întrebare a psalmistului David: Doamne, ce vom răsplăti Ție pentru ce ne-ai dat nouă? În acest veșmânt îl văd pe Părinte, dând în vileag adâncul său lăuntric - azuru-i suitor, cum ar spune Poetul – zămislit doar în Iubire, spunându-ne că nu putem fi, în același timp, și cu Dumnezeu și cu Mamona, că dacă suntem cu adevărat ai lui Hristos știm și ce sunt încercările și ce sunt izbânzile, știm cu adevărat ce este viața și ce este moartea.
Viața nu poate fi înțeleasă decât privind în urmă, chiar dacă trebuie trăită privind înainte, scria Kierkegaard. Preacucernicul Părinte caută rosturi și înțelesuri ale vieții la 66 de ani pe care-i împlinește, privind cu înaltă trăire înspre pragul de acum 10 ani, când Bunul Dumnezeu l-a așezat în legănul natal, cel al binecuvântatului AGRIEȘ, în arderea misiunii duhovnicești, dorind să trăiască și de acum înainte prin mesajul acelui timp revelator; împlinindu-se toată darea cea bună și tot darul cel desăvârșit al lui Dumnezeu.
Să porți în gând și trăire evlavioasă matricea de spiritualitate pură a satului natal, care te cheamă neîncetat și te stăpânește, să simți cum ființa se poate întemeia în ordine spirituală acolo unde viața a parcurs vârsta genuină, este binecuvântare dumnezeiască. Pentru Preacucernicul Părinte Timoftei, hronicul și cântecul obârșiilor a trecut de la emoție și reamintiri la profesiune preoțească. Părintele Timoftei s-a reîntors la altarul satului natal și la altarul bisericii în care preabunii părinții l-au închinat la icoana Maicii Domnului, întru’ trăinicia credinței, dreptatea și împlinirea Darului.
1o ani pot să nu pară un timp îndelung al crezului de viață și al celui profesional. Pentru Părintele Timoftei, acești 10 ani de preoție la Agrieș au valoarea unui jurământ, însemnând nu doar o simplă numărătoare a anilor, ci un flux intens, încărcat în voință, revelație, înțelepciune și mulțumire. Dacă le reconstituim lucrarea, cei 10 ani de preoție în rădăcină natală pot însemna șir de ani dăruiți adevărului dumnezeiesc. Părintele Timoftei îi simte ca pe un imens potir al nădejdilor, mărinimiei, iertării, milei, dărniciei, curăției lăuntrice, blândeții, sacrificiului. De aceea scrie o nouă carte, Netezind cărarea mântuirii, ce îngemănează, sugestiv, satul, biserica, misiunea și viața preotului; spre luare aminte. Preotul și omul au rodit, Aici, la Agrieș, și rodul se cere vestit. Fără zvârcoliri spirituale, fără propovăduirea frunților de lumină, spunea cărturarul Vasile Netea în Jar și slovă, pământul acesta va fi sterp. De aceea, Părintele își mărturisește parcursul biografic, preluând vrerea înaintemergătorilor, aceea de a scrie pe gigantul sul de papirus al Universului cu slovele jertfei.
Netezind Cărarea Mântuirii este o carte a mărturisirilor, bogat ilustrată cu imagini fotografice din viața satului Agrieș și din viața părintelui Timoftei, având și pagini eseistice de emoționantă cordialitate aparținând unor nume ce reprezintă elevația culturală și spirituală, preotul protopop de Năsăud, Ioan Dâmbu, preotul protopop de Gherla, Aurel Mureșan, prof. dr. Vasile V. Filip,reputat etnolog, poetul, jurnalistul și etnologulMenuț Maximinian, preotul Vasile Motogna din Teaca Bistriței ș.a.m.d.
Părintele Timoftei Găurean scrie cu slovele jertfei preoțești, amintindu-ne de lucrarea lui Ernest Bernea, Crist și condiția umană. Consemna eseistul: Sunt oameni care trăiesc la întâmplareși alții care cercetează să descopere sâmburele de lumină care întreține lumea și viața. Aceștia din urmă au privirea cuprinzătoare și pasul sigur; călători prin vremuri, ei străbat încrezători minunata operă a creației dăruită nouă de Dumnezeu.Îl simțim pe părintele Timoftei Găurean ca având privirea cuprinzătoare și pasul sigur, pe cărarea mântuirii, înviind un nou legământ al Harului și Iubirii.De aceea, i se potrivesc, credem, cuvintele maestrului Ion Vlasiu din Cartea de toate zilele:Să fii cu oamenii şi ei să fie cutine.
Valentin Marica