Părintele Vasile Beni: Recunoștința nu este doar o virtute frumoasă, ci o datorie sfântă a sufletului
Recunoştinţa e o floare scumpă
Ce tainică în inimi înfloreşte;
Dar unii o sădesc doar ca s-o rumpă:
Se mir apoi că, biata, veştejeşte (Şt.O. Iosif)!
Dragii și bunii noștri credincioși!
Textul Evangheliei la Duminica 29-a după Rusalii, în sinteză, ne îndeamnă, sfătuiește, recomandă, să fim recunăscători, față de cei care ne fac bine. Și mă voi opri la câteva scurte exemple:
1. Față de Dumnezeu – Izvorul tuturor darurilor. Fiecare dintre noi, suntem datori să fim recunoscători față de Dumnezeu, de la Care avem viața, sănătatea, timpul și mântuirea.
Într-o pildă se spune că un om se ruga doar când avea necaz. Când necazul trecea, uita de Dumnezeu. Un părinte i-a spus:
„Dacă Îl cauți pe Dumnezeu doar când te doare, nu-L iubești, ci Îl folosești”. Ceea ce învățăm este că recunoștința ne păstrează în comuniune, nu doar în ajutor.
2. Față de părinți – cei care ne-au dăruit viața. Suntem datori să fim recunoscători față de părinții noștri, care ne-au crescut cu jertfă, lacrimi și rugăciuni. Ana Blandiana îi descrie pe părinți exact așa cum sunt: ”Părinții fac totul oricând pentru noi –
Ne nasc și ne cresc mai mari decât ei,
Rămân apoi cu discreție în urmă,
Nu ne deranjează de obicei”.
3. Față de dascăli – cei care ne-au luminat mintea. Suntem datori să fim recunoscători față de dascălii care ne-au călăuzit pe cărările științei. După bunul Dumnezeu și părinți, cei care ne învață sunt dascălii, așa cum frumos poetul spune: ”Învăţătorule, tu porţi un nume / Ce l-a avut Mântuitorul / Şi ai o misiune în lume / De a lumina poporul / Precum făcu Mântuitorul”(George Sion).
O frumoasă pildă ne spune cum un om ajuns departe s-a întors după zeci de ani la școala din satul copilăriei și a spus: „Dacă sunt cine sunt astăzi, este pentru că cineva a avut răbdare cu mine când nu știam nimic” pentru că un cuvânt bun al unui dascăl poate schimba un destin.
4. Față de medici – slujitori ai vieții. Suntem datori să fim recunoscători față de medici și față de toți cei care ne-au fost alături în suferință. Pentru că medicii, ne ajută și ne tratează, în primul rând sufletește, ascultându-ne și administrând apoi tratamentul medical potrivit.
5. Față de toți cei care ne-au făcut bine. Suntem datori să fim recunoscători față de toți cei care ne-au ajutat: cu o vorbă bună, cu o mână întinsă, cu o rugăciune. Un om și-a amintit toată viața nu de cei care l-au judecat, ci de un străin care, la vreme grea, i-a spus: „Nu ești singur!”
Succint fiind, v-aș îndemna să nu lăsăm recunoștința pe mâine. Un „mulțumesc” spus la timp poate vindeca o inimă, iar o rugăciune de mulțumire ne poate mântui sufletul.
Închei această meditație, dorindu-vă ca să fiți binecuvântați, și cu îndemnul ca să nu uităm ca sus să avem inimile, iar Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți. Amin! Pr. Vasile Beni
























Adaugă comentariu nou