Pr. Adrian Cherhaț: În anul centenar ne amintim de Generalul HENRI MATHIAS BERTHELOT (1861-1931)

Puțini sunt străinii cărora România le datorează recunoștință eternă pentru contribuția adusă la edificarea identității ei naționale. După primii doi regi ai săi, care aveau origini germane, străinul căruia România îi datorează enorm în biruințele repurtate în Primul Război Mondial și în realizarea Marii Uniri este generalul francez Henri Berthelot.
Henri Mathias Berthelot s-a născut la 7 decembrie 1861 la Feurs, în Franța. După ce a absolvit Academia Militară Saint-Cyr, în 1883, Henri Berthelot a fost repartizat, pe rând, în Algeria, la Tonkin și la Annam. Începând cu anul 1907 și-a început activitatea pe lângă Statul Major General al Armatei Franceze.
La izbucnirea Primului Război Mondial, în august 1914, Henri Berthelot a fost numit șef de Stat Major al mareșalului Joseph Joffre, comandantul suprem al trupelor franceze pe frontul de vest, aceștia colaborând strâns în cadrul Primei Bătălii de pe râul Marna. În luna noiembrie a aceluiași an, a primit comanda rezervelor la Soissons, după care a devenit comandant al Diviziei 53, iar în anul următor al Corpului 33 Armată.
În a doua parte a războiului, când România pierduse primele confruntări de la intrarea în conflictul militar, începând cu ziua de 3 octombrie 1916, generalul Henri Berthelot a fost detașat în România, ca șef al Misiunii Militare Franceze, îndeplinind și rolul de consilier militar al Regelui Ferdinand I, comandantul suprem al Armatei României.
În perioada ianuarie - iunie 1917, acesta colaborează la refacerea și reorganizarea Armatei Române, pe teritoriul rămas liber al Moldovei. Personalul misiunii a fost detașat pe lângă comnadamentele române, până la nivel de comandament de divizie, inclusiv. În teritoriul liber al Moldovei, a avut loc refacerea și reorganizarea Armatei Române, simultan cu înzestrarea unităților cu echipamente militare moderne, comparabile cu cele aflate în dotarea inamicului. Cu ajutorul Misiunii Militare franceze și a echipamentului de luptă sosit din Franța și Anglia s-a reușit schimbarea înfățișării Armatei Române. Au fost organizate două armate române, cu un efectiv de aprox. 400.000 de oameni, intercalate între trei armate rusești însumând aproape 1.000.000 de militari. Astfel, ofensiva românească din vara anului 1917 de la Mărăști (11 iulie), condusă de generalul Alexandru Averescu, și cea de la Mărășești (1-24 iulie) a generalilor Constantin Cristescu și Eremia Grigorescu, dejoacă planurile de luptă germane de ocupare a Moldovei și de cucerire a portului Odessa.
După semnarea tratatului preliminar de pace de la Buftea cu Puterile Centrale, personalul Misiunii Militare franceze a fost nevoit să părăsească România, la 10 martie 1918, ajungând în Franța în luna mai 1918, după o călătorie de două luni prin Rusia.
Generalul Henri Berthelot a revenit în România, în fruntea unei noi misiuni militare, care va activa în perioada 1 octombrie 1918 și 4 mai 1919. Cu ocazia Unirii de la 1 Decembrie 1918, generalul Henri Mathias Berthelot a spus următoarele cuvinte: „Sângele eroilor căzuți în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o, frumoasă Românie, sămânța de noi virtuți, în așa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părinții lor și gata să-ți apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generații”. Manifestându-și atașamentul față de România, în momentul defilării unui detașament român la parada militară de la Paris, din 11 noiembrie 1919, generalul Berthelot s-a adresat generalului Ferdinand Foch cu următoarele cuvinte: „Foch, saluez! C'est la famille” („Salutați-i, generale Foch! Sunt familia”). După război Henri Berthelot a îndeplinit diferite funcții de guvernator militar al unor departamente din Franța.
În semn de recunoaștere a meritelor sale deosebite, după terminarea războiului și încheierea păcii, generalul Henri Berthelot a fost decorat de către Regele Ferdinand I cu cele mai înalte distincții ale statului român. Regele l-a declarat cetățean de onoare al României și i-a oferit un domeniu și un conac în Transilvania, în zona Hunedoarei. În anul 1926 generalul francez a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Generalul Henri Mathias Berthelot a trecut în veșnicie la 29 ianuarie 1931 la Paris, iar pe 6 februarie 1931 s-a citit testamentul său, în care a mulțumit nației române „pentru toate mărturiile de recunoștință și de dragoste ce mi-au fost arătate”, și a lăsat Academiei Române domeniul din comuna Fărcădinu de Jos (în prezent redenumită General Berthelot, județul Hunedoara), precum și mari sume de bani, pentru a fi folosite la întreținerea unor tineri spre a-și completa studiile într-o școală franceză, civilă sau militară.
În ziua înmormântării generalului, drapelele din țară au fost coborâte în bernă și, în prezența Regelui Carol al II-lea și a cavalerilor Ordinului Militar „Mihai Viteazul”, s-a ținut o slujbă de pomenire. Ministrul Instrucției Publice a hotărât ca în toate școlile din România să se țină o oră de curs consacrată memoriei defunctului general. Primul ministru al României, Gheorghe Mironescu, a trimis o telegramă Președintelui Consiliului de Miniștri din Franța cu următorul conținut: „Moartea prematură a generalului Berthelot produce o profundă durere națiunii române, recunoscătoare marelui general atât pentru importanta sa contribuție la reorganizarea armatei române, cât și pentru rolul jucat de el în victoria comună. În numele Guvernului, o rog pe Excelența Voastră să binevoiască să accepte condoleanțele noastre cele mai sincere. România va păstra pe veci o pioasă amintire marelui dispărut”.
Cu acest prilej, ziarul „Viitorul” a publicat următorul text: „L-am iubit mult. L-am venerat. Era al Franței, dar era și al nostru. Icoana sa va rămâne neuitată în cronica românismului în timp ce memoria sa va trece peste generații ca o moștenire glorioasă a națiunii”. Nu mai e nimic de zis sau de adăugat, decât: „C'est un grand homme pour la Roumanie”!

Adrian Cherhaț

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]