Preşedintele şi vicepreşedintele Tribunalului Bistriţa-Năsăud, printre semnatarii Apelului către CSM

Un număr de 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai tribunalelor din România solicită, printr-o scrisoare, Secţiei pentru judecători a CSM să restabilească de urgenţă cadrul în care judecătorii se pot manifesta, făcând referire la acţiunile de protest şi suspendare a activităţii din ultima perioadă. De asemenea, în text se „solicită public să se ia act de faptul că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț nu reprezintă sistemul judiciar din România, nu reprezintă corpul profesional al judecătorilor”.

Printre cei 30 de semnatari se numără și Liliana Elisabeta Preda – președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud și Ildiko Simionescu -vicepreședinte Tribunalul Bistrița-Năsăud.

„Subsemnații, în calitate de președinți și vicepreședinți ai tribunalelor din România, în exercitarea responsabilităților proprii conferite de art. 46 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea promovării și asigurării principiilor constituționale privind independența judecătorilor, respectarea legii, respectarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției și de reprezentant pe plan național și internațional al autorității judecătorești și al corpului magistraților, înțelegem să adresăm urmatorul

APEL

Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

pentru ca, în virtutea atribuțiilor constituționale și legale pe care le are, să restabilească, de urgență, cadrul și limitele în care judecătorii se pot manifesta la nivel de mesaj public și implicare revendicativă, în condițiile în care în țara noastră există instituția constituțională reprezentativă a Consiliului Superior al Magistraturii, alcătuită din judecători și procurori aleși prin vot de întregul sistem judiciar, organism care are atribuția legală de a coopera cu celelalte instituții, dar și cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.

(i) Pe fondul procesului legislativ de modificare a legilor justiției, înscriindu-se într-o tendință oarecum firească, generată de schimbări uneori de substanță, pe care legiuitorul le-a adus acestor legi, sistemul judiciar a cunoscut mai multe frământări cu privire la statutul și cariera judecătorilor și procurorilor, pe care, însă, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de unic garant al independenței justiției, le-a preluat și gestionat în relația cu celelalte puteri ale statului.

Precizăm, în acest context, că modificări de esență precum separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor ori reașezarea unor instituții din cadrul sistemului judiciar în matca lor firească au reprezentat solicitări constante ale întregului corp de judecători, fiind în cele din urmă preluate de legiuitor, prin intermediul CSM și transformate în lege.

Cu toate acestea, se constată ca, ultima perioadă de timp este marcată de o evoluție îngrijorătoare și neadecvată cu statutul de magistrat din partea unor colegi judecători, care aduce grave prejudicii de imagine justiției în ansamblul său, acreditând în rândul opiniei publice ideea unei justiții care nu mai poate rămâne imparțială.

Astfel, îndemnul la forme radicale de protest, suspendarea activității firești a instanțelor, instigarea la mișcări de stradă, dezinformările constante, rostogolirea intenționată a unor neadevăruri nu au niciun fel de legătură cu activitatea și statutul de judecător.

Judecătorul trebuie să rămână nepărtinitor și să fie capabil să facă aprecieri obiective și impațiale în cauzele cu care este sau poate fi învestit în viitor.

Coborârea judecătorului în agora și participarea acestuia la adunări publice în care există riscul deja dovedit al confiscării acestora de către diverse persoane cu orientări politice manifeste, nu poate avea decât consecințe extrem de grave asupra ideii de justiție, în înțelesul ei fundamental.

Echitatea, dreptatea și adevărul ca scop sunt cele care trebuie să definească magistratura.

(ii) Recent, am luat cunoștință și de împrejurarea că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț de la Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, coordonează mai multe manifestări și acțiuni publice, atât pe plan national, cât și european, erijându-se într-un ”așa-zis” reprezentant al judecătorilor din România, acțiunile acestuia situându-se, de cele mai multe ori, în sfera unor demersuri cu conotații politice.

Am luat, astfel, act cu îngrijorare de ultimul demers pe care, cu multă ușurință, domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț îl promovează în spațiul public, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles, pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu privire la situația justiției din România.

Solicităm public să se ia act de faptul că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț nu reprezintă sistemul judiciar din România, nu reprezintă corpul profesional al judecătorilor și, prin toate luările sale de poziție, domnul judecător alege sa încalce prevederile legale prin care magistraților le este interzis să își exprime opiniile politice.

Solicitam, pe această cale, magistraților implicați în acest demers să analizeze cu maximă responsabilitate implicarea în astfel de acțiuni și să nu se transforme în negociatori cu instituțiile politice ale Uniunii Europene, astfel de atribuții revenind altor autorități ale Statului român.

În plus, numai Consiliul Superior al Magistraturii este abilitat de lege să desfășoare acțiuni de cooperare cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.

Solicitam domnului judecător Cristi Vasilică Dănileț să înceteze a-si aroga rolul de reprezentant al magistraților din România și reamintim opiniei publice că, în timpul exercităriii mandatului său de reprezentant al judecătorilor din cadrul judecătoriilor, în organizarea fostului CSM, un număr impresionant de colegi judecători au solicitat la acel moment revocarea domnului judecător din demnitatea publica pe care o ocupa și, chiar dacă acest demers nu a avut finalitatea juridică urmărită, nu poate fi ignorat din punct de vedere al legitimității cu care vorbește public domnul judecător Danilet Cristi Vasilica.

Înțelegem să ne delimităm ferm de toate aceste manifestări, atât cele inițiate de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț, cât și de orice formă de protest care riscă să se îndepărteze de la rolul și locul pe care îl ocupă judecătorul în societate și de la matca firească a modului de manifestare publică a magistraților, solicitând de îndată intervenția Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la conduita și atitudinea domnului judecător Cristi Vasilică Dănileț.

Pe cale de consecință, solicităm:

- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să ia act de îngrijorarea pe care ne-o manifestăm față de escaladarea fără precedent a manifestărilor publice din partea unor colegi judecători, cu îndepărtarea acțiunilor revendicative de la cele ce se pot circumscrie nevoilor reale ale instanțelor judecătorești;

- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să adopte în regim de urgență măsuri de natură să conducă la restabilirea autorității și prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea acțiunilor ce exced rolului și statutului judecătorilor;

- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să ia măsuri pentru stoparea demersului inițiat de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans;

- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să adreseze o scrisoare instituțională către organismele/instituțiile Uniunii Europene relevante în sensul disocierii de demersuri nereprezentative pentru corpul magistraților și pentru exprimarea unei opinii instituționale asumate.

Prezentul Apel va fi tradus și transmis organismelor/instituțiilor Uniunii Europene, precum și instituțiilor sistemelor judiciare din alte state membre.

Lista semnatarilor:

Szep Otto Sandor – președinte Tribunalul Arad

Flavius Bradin  - vicepresedinte Tribunalul Arad

Mariana Vârgă – vicepreședinte, cu atribuții de președinte Tribunalul Argeș

Ciprian Tița – președinte Tribunalul Specializat Argeș

Ioana Liliana Pocovnicu – președinte Tribunalul Bacău

Carmen Domocoș – președinte Tribunalul Bihor

Liliana Elisabeta Preda – președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud

Ildiko Simionescu -vice președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud

Mihaela Ungureanu – președinte Tribunalul Botoșani

Cristina Gabriela Ciolacu – vicepreședinte Tribunalul Brașov

Adriana Nicolae – presedinte Tribunalul Buzau

Petru Juca – președinte Tribunalul Caraș-Severin

Cornelia Iordache – președinte Tribunalul Călărași

George Șerban – vicepreședinte Tribunalul Călărași

Viorel Gheorghe – președinte Tribunalul Constanța

Dragoș Popoiag – președinte Tribunalul Dâmbovița

Robert George Florea – președinte Tribunalul Galați

Adriana Pencea – președinte Tribunalul Giurgiu

Gheorghe Radu – președinte Tribunalul Gorj

Laura Sarcină – vicepreședinte Tribunalul Gorj

Lorena Tarlion – președinte Tribunalul Iași

Loredana Geanina Antonescu – președinte Tribunalul Ilfov

Norel Popescu – președinte Tribunalul Mehedinți

Crina Mihaela Letea – președinte Tribunalul Prahova

Liliana Oprea – presedinte Tribunalul Olt

Petrică Gudac – președinte Tribunalul Teleorman

Adriana Stoicescu – președinte Tribunalul Timiș

Mugurel Adrian Gheorghiță – președinte Tribunalul Vâlcea

Daniela Matache – președinte Tribunalul Vrancea

Dinu Jelea – vicepreședinte Tribunalul Vrancea