PSIHOLOGIA VIEŢII

Adulter

La întrebările unui site: Ce ai face dacă te-ar înşela partenerul de viaţă? Ţi-ai închide ochii sau l-ai da afară? Poate ai şi trecut printr-o asemenea fază? Şi cum ai tratat-o?

- vom spicui dintre răspunsurile numeroase, pe cele reprezentative.

C. Eu am încercat să-mi iert soţul dar nu a mers. Acum doi ani că m-a înşelat. Cum s-a aflat? Respectiva tocmai de la mine a cumpărat un tricou soţului meu iar seara l-am revăzut pe soţul meu. Nu a fost atât de cinstit să recunoască, continua cu minciunile. Între timp, respectiva s-a dus la schi cu unul altul. Ne-am înţeles cu soţul că o luăm de la început şi că el va întrerupe orice legătură cu respectiva. Între timp eu i-am povestit soţului femeii, despre relaţia ei extraconjugală, iar el a alungat-o din casă. Femeia nu a venit la soţul meu ci la unul altul care a divorţat de soţia lui, din cauza ei. Am încercat să uit cele întâmplate dar azi la orice întrebare de a mea, soţul zbiară, se ceartă cu mine, mi-a zis să nu-l mai întreb unde umblă, ce face?! Mi-am dat seama că face aceleaşi lucruri ca şi acum doi ani. Am obosit, şi în consecinţă, l-am părăsit. Acum cred că nu merita să fiu tristă, nervoasă doi ani de zile din cauza lui. Mă simt mai bine fără el, pot fi veselă, zâmbitoare. Sunt singură dar fericită, văd toate lucrurile frumoase din jurul meu.

S. L-aş fi iertat că doar suntem oameni şi putem greşi. Dar nu m-am putut împăca nu cu sentimentul de a fi înşelată ci cu sentimentul de superioritate afişat de el. Şi degeaba venea cu tatonări, intenţii de reîntoarcere sau şantaj cu copiii. Am pierdut încrederea, dragostea. Şi-mi lipseşte foarte mult. Nu el ci sentimentul.

A. Eu eram însărcinată în luna a cincea când mi-am dat seama că de la început şi până azi mă înşeală. O lume s-a prăbuşit în mine atunci. Am încercat să-l iert ca să-l creştem împreună pe băieţelul nostru, dar cât l-am iubit, simt acum că tot atât de mult îl urăsc. Poate eu sunt prea naivă dar mă întreb de ce am acceptat amândoi o familie, creşterea unui copil? Acum nu mai îndrăznesc să ies pe stradă, nu ştiu cu care a fost şi cu care nu, nu ştiu în ochii cui mă pot uita fără să mă fac de râs. Toată lumea mi-l laudă iar eu înghit în sec, în timpul acesta am devenit o femeie amărâtă, la 26 de ani ai mei. În orice caz nu ştiu ce va urma dar n-o să mai am încredere în niciun bărbat!

G. După o vreme nu mă mai doare atât de tare, dar de uitat nu am uitat. Ceva s-a rupt în mine, nu va fi ca mai de mult, niciodată. M-a durut foarte tare, între timp am depăşit acest stadiu dar relaţia noastră n-o să mai fie niciodată ca la început. Mi-a răpit sentimentul că aş putea fi importantă pentru el. Mi-a răpit cumva şi sentimentul iubirii. Nu mai pot avea încredere în el. Adevărul este că nici nu mă mai interesează ce face, unde merge. Nu ştiu de loc ce să fac?! Dar văd că nu sunt singură în această situaţie.

Asemenea studii de caz ne pot fi de folos în drumul vieţii, poate ne inspiră de ce să ne ferim, cum să prevenim sau cum să soluţionăm situaţiile specifice. Observaţie: nu numai femeile dar şi bărbaţii pot ajunge în asemenea situaţii dar curios numai femei au răspuns la această întrebare.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5