Alexandru Pugna: Toţi angajaţii Centrului Judeţean pentru Cultură vor reveni la normă întreagă

Rep.: - Ce-şi propune Centrul Judeţean pentru Cultură în noul an?

         Alexandru Pugna: - Am avut o întâlnire cu domnul preşedinte Emil Radu Moldovan şi am discutat despre proiecţia bugetară pentru 2022, pentru că, cel târziu în luna februarie se va aproba bugetul judeţului, inclusiv a instituţiilor subordonate Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Sunt extrem de multe proiecte pe care el le-am propus, nu ştiu dacă toate vor fi finanţate, dar pe cele mai importante vreau să le reînviem. Şi cred că nu greşesc când spun că „au murit” câteva. „Pană de Păun”, unul dintre cele mai importante festivaluri de folclor din România, şi nu o spun eu pentru că am fost iniţiatorul, dar uneori trebuie să lăsăm modestia la o parte şi să spunem lucrurilor pe nume, pentru că acesta este adevărul şi, ştim de la Mântuitorul că adevărul ne va face liberi. Fără îndoială, Festivalul „Pană de Păun” este aşezat alături de cele mai importante festivaluri de folclor din România. Festivalul „Valeria Peter Predescu”, de asemenea, legat de partea aceasta a promovării folclorului din judeţul Bistriţa-Năsăud. Sigur, sunt şi celelalte mari manifestări folclorice din judeţ pe care trebuie să le reînviem. Mi-aş dori enorm să readucem în actualitate şi să readucem la viaţă Festivalul Alaiul Nunţilor de pe Bârgău, care a fost o manifestare excepţională şi de mare anvergură, dar şi Festivalul Cântecului şi Dansului Popular de pe Valea Şieului, de la Posmuş, de la pădurea aceea cu stejari seculari unde a avut loc an de an; Festivalul Jocului de pe Câmpie; Rapsozii de la Târlişua, toate aceste lucruri care pun în lumină zestrea extraordinară a patrimoniului cultural imaterial zămislit de comunitatea sătească din Bistriţa-Năsăud, a satelor din judeţul nostru. Sigur, vom avea în vedere şi partea de artă plastică şi vom continua să realizăm tabăra de artă plastică de la Colibiţa, vom vedea dacă în colaborare cu Centrul Cultural Municipal sau, de data aceasta, fiecare cu partea lui, cu acţiunea lui, pentru că, anul trecut, am realizat-o împreună. Sigur că vom avea în vedere şi editarea revistelor şi vream neapărat, pentru că au trecut mulţi ani de când Revista ilustrată nu a mai fost editată, nu a mai apărut şi trebuie neapărat să intensificăm munca în domeniul cercetării. Oamenii trebuie să ajungă pe teren, atât cât încă se mai poate şi cât încă mai găsim materiale care pot fi publicate, cât mai avem oameni din sufletul cărora să „scormonim” şi să scoatem la lumină lucrurile valoroase. Sigur, totul va depinde de bugetul pe care o să-l primim. Prin proiectul meu de management mi-am asumat multe acţiuni culturale care să bucure sufletul oamenilor din judeţul Bistriţa-Năsăud şi sper să putem face acest lucru. În primul rând să avem finanţare, iar în al doilea rând să ne lase pandemia şi situaţia care va urma legat de acest aspect, pentru că primim tot feluri de veşti, tot feluri de lucruri care ne sperie, dar eu sper că lucrurile se vor aşeza şi vom putea să bucurăm sufletul oamenilor cu acţiuni culturale de mare anvergură. Sigur, Ansamblul Profesionist „Dor Românesc” va avea stagiunea sa de concerte şi de spectacole, atât de folclor, cât şi de romanţe, muzică de petrecere şi voie bună. Vom veni cu tot feluri de surprize, dar şi cu invitaţi, nume mari ale cântecului popular românesc la întâlnirea cu publicul din judeţul Bistriţa-Năsăud. Îmi propun să accelerăm foarte mult activitatea pe domeniul cercetării şi a arhivării lucrurilor valoroase pe care această instituţie le-a adunat de-a lungul anilor, a catalogării acestor valori extraordinare care s-au adunat de-a lungul timpului la Centrul Judeţean pentru Cultură.

Rep: - Anul 2022 se arată mai bun şi pe acest segment al tradiţiilor?

         Alexandru Pugna: - A fost o bătălie adevărată pe bugetul pe care instituţia noastră o să-l aibă. Din păcate nu este unul satisfăcător, unul care să ne mulţumească, totuşi este un mare câştig faţă de anul trecut – pot să vă spun acum în premieră, deşi încă nu a trecut proiectul de hotărâre – toţi angajaţii Centrului Judeţean pentru Cultură vor reveni la normă întreagă, pentru că jumătate dintre angajaţi au lucrat cu o jumătate de normă. Ştim că din cauza pandemiei şi datorită faptului că bugetul anului trecut pe care l-a primit Consiliul Judeţean cu aproximativ 40% mai mic faţă de cel din 2020, nu mai vorbesc de cel din 2019,  astfel că prioritare au fost investiţiile şi celelalte proiecte la care Consiliul a fost obligat să vină cu partea sa cofinanţare şi s-a tăiat de unde s-a putut, inclusiv de la Cultură. Mă bucură faptul că, în acest an, bugetul pe care Consiliul Judeţean l-a primit de la noul Guvern este mai substanţial, iată, revine la normă întreagă pentru toţi angajaţii. Este foarte greu să ai doar o jumătate de salar şi să te poţi descurca cu o familie întreagă. Este o veste bună dar, e adevărat, nu acoperim toate cheltuielile în ceea ce priveşte acţiunile culturale pe care am dori cu adevărat să le promovăm. Dar cu cât avem, e foarte important să facem lucruri frumoase. Pentru că se pot face. Atunci când pui suflet, atunci când pui dăruire, chiar dacă sunt bani mai puţini, poţi face lucruri prin care să pui în lumină aceste valori strămoşeşti. Şi eu pe asta mă bazez. Dăruirea pe care ştiu că o au toţi angajaţii, pentru că trebuie să vă spun că la Centrul Judeţean pentru Cultură este o echipă deosebită, sunt profesionişti în fiecare domeniu. Mă bazez pe dăruirea lor şi mai ales pe faptul că sunt legaţi cu toţii sufleteşte de această instituţie. Au fost şi ani mai grei, în care banii au fost şi mai puţini şi, totuşi, s-au realizat acţiuni culturale şi lucruri cu bani mai puţini dar cu mai mult suflet. Anul acesta este un pic mai bine decât anul trecut, dar nu atât cât aş fi vrut, atât cât mi-aş fi dorit ca manager al acestei instituţii, însă nădăjduim că mai avem o rectificare undeva pe la mijlocul anului şi, poate, pentru acţiunile toamnei să mai obţinem finanţare. Lucrurile se vor aşeza, sperăm ca şi pandemia să se mai diminueze şi bugetul acestei ţări şi a judeţului să crească, să avem venituri care să ne permită să putem continua activitatea şi să desfăşurăm acţiunile aşa cum ne dorim aici, la Centrul Judeţean pentru Cultură.