Nesimţire şi cinism între aceleaşi coperţi

Când, în realitate, nu avem reformă, ci maimuţăreli care vor să mascheze neputinţa vremelnicei Puteri,

când creşterea economică a devenit o ”fata morgana”,

când nivelul de trai al majorităţii absolute din spaţiul românesc a coborât la riscanta stare de supravieţuire,

când categorii profesionale de bugetari (medici, profesori, lucrători în administraţia publică, poliţia, armata, artişti) sunt jecmăniţi la casierie,

când statul buzunăreşte până şi în banii pensionarilor,

când preşedintele statului român îşi îndeamnă concetăţenii să părăsească ţara,

când o sută de mii de oameni aşteaptă azi-mâine să fie daţi afară din serviciu,

când…,

când…,

iese de sub tipar, în condiţii de imprimare impecabile, Topul Forbes 500 Miliardari.

E o maimuţăreală penibilă a unui top american al miliardarilor. Maimuţa însă se face că nu există, că nu pricepe, o diferenţă fundamentală între model şi realitatea specifică: Sunt ei nişte zeci/sute de miliardari (adică ”putrezi de bogaţi”, cum zice românul), dar majoritatea cetăţenilor americani au un nivel de trai rezonabil, adesea prosper. Salariaţii de acolo – fie ai statului, fie ai firmelor private – nu sunt hăcuiţi cu 25% din venit şi nu se fură din punga (şi aşa uşoară) a pensionarului.

Publicaţia aceasta relevă izbitor izbitoarea polarizare a societăţii româneşti între putrezii de bogaţi şi milioanele de supravieţuitori.

Cum să numeşti altfel decât nesimţită şi cinică o astfel de cărămidă tipografică?! Ea scoate în evidenţă un contrast revoltător între aceşti poli socio-economici din România anului 2010.

La ce îţi foloseşte ţie, săracule, să ştii că ai în ţară 500 de miliardari? La ce vă este de folos, vouă, milioane de sărăntoci, să ştiţi cum fostul securist sau politruc, cabotinul inginer de altădată, fufa blondă, arhitectul viclean, sportivul libidinos şi şmecher îşi numără acum banii cu furca?

Într-un fălos cotidian bucureştean, finanţat de unul dintre… săracii miliardari, se fac ierarhii ale regiunilor din ţară cu cei mai bogaţi dintre bogaţi. Ei şi? În zonele acelea copiii sunt mai bine îmbrăcaţi, medicamentele sunt mai ieftine, fasolea e mai fasole decât în altă parte, venitul omului de rând e mai ridicat, mai garantat?

De fapt, această nesimţire, acest cinism, care emană din fiecare pagină din ”Forbes 500 de miliardari”, cui folosesc?... Nici măcar celor 500 de îmbuibaţi.