Consiliul Județean Cluj se aliază cu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru realizarea Drumului Expres Cluj- Bistrița

Mie, 04/21/2021 - 11:41

View the full image

Consiliul Județean Cluj se aliază cu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru realizarea Drumului Expres Cluj- Bistrița, printr-un acord de asociere, în vederea susținerii investiției, a anunţat preşedintele Emil Radu Moldovan.

"Datorită importanței și necesității acestui drum expres, am început încă de anul trecut demersurile de colaborare între Consiliul Județean Cluj și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. Continuăm implicarea, iar săptămâna viitoare vom iniția un proiect de hotărâre în vederea încheierii unui acord de asociere cu Consiliul Județean Cluj pentru susținerea acestei investiții. Un lucru realizat la rândul său de Președintele Consiliului Județean Cluj. Îi mulțumesc domnului Alin Tișe care demonstrează maturitate politică și administrativă, tratând acest proiect prin prisma utilității sale pentru oameni. Protocolul dintre noi prevede oferirea întregului suport necesar Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în vederea organizării și desfășurării procedurii de achiziție publică a serviciilor de elaborare a Studiului de Fezabilitate, și totodată, valorificarea acestei documentații prin depunerea spre finanțare prin Programe Operaționale, Mecanisme de Redresare și Reziliență și/sau alte surse de finanțare.
De asemenea, pentru reușita implementării investiției de o importanță deosebită pentru locuitorii celor două județe, dar și pentru cei aflați în tranzit, cele două Consilii Județene vor face demersuri pentru intrarea în asociere și a primăriilor Cluj-Napoca și Bistrița.
Așadar, tratăm cu seriozitate și facem toate eforturile pentru a transforma acest proiect în realitate, fiind de o importanță strategică nu doar pentru județele Cluj și Bistrița-Năsăud, ci pentru întreaga regiune. Este unul din declanșatoarele ce accelerează dezvoltarea comunităților noastre", a explicat preşedintele Radui Moldovan.

Comentarii

21/04/21 14:43

Paul

Tot felul de „găselnite” fără nici un rezultat. Prima alianță a orașelor din România s-a semnat la sfârsitul anului 2018 la Timișoara. Este vorba despre ”Alianța Vestului” (AVE) formată din patru orașe: Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca. Edilii celor patru orașe doreau astfel să se dezvolte mai rapid și să atragă mai ușor fonduri europene și investitori, în colaborare cu Guvernul.
La scurt timp a mai apărut ideea înființării „Provinciei Transilvania Nord”, un fel de alianță PSD a județelor Maramureș, Satu-Mare, Sălaj și Bistrița-Năsăud, o alianță care avea in vedere o unire de forțe administrative și economice, nu si politice. Atunci Radu Moldovan avea mari rezerve si a declarat categoric: „eu nu subscriu la așa ceva”.
Iată că acum acelasi Radu Moldovan doreste o asociere intre Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Consiliul Județean Cluj pentru realizarea drumului expres Bistrița – Cluj.
Toate aceste bâlbe sunt o consecintă a faptului că România are aceeași organizare administrativ- teritorială ca în vremea comunismului cu 40 de județe si cu un aparat administrativ supradimensionat si ineficient. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă. De aceea, trebuie făcută o restructurare a acestor unități administrativ teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.

22/04/21 12:45

Iuliu

Motto:
"Nu credeam că impostura
Naşte monştri-aşa pitici
Un refren le umple gura:
,,Mandri că suntem calici!”
(Corneliu Vadim Tudor)
Regionalizarea este considerată un element important al integrării în Uniunea Europeană (UE), facilitând adaptarea ţărilor la realităţile europene şi pregătirea acestora pentru a răspunde mai bine cerinţelor formulate de UE. Acest proces este întotdeauna condiţionat de constrângerile pe care le exercită cadrul politic şi poate fi realizat prin intermediul instituţiilor preexistente sau printr-o nouă împărţire teritorială destinată să răspundă mai bine obiectivelor UE.
In Europa există două categorii de state după modul de organizare centralist pe de o parte și cel regional pe de alta, iar cu acesta din urmă se lucrează mai bine în termen de implementare și monitorizare a proiectelor.
Nici vorbă că regiunile ar fi de sorginte sovietică. Există modele regionale precum cel din Franta cu 18 regiuni, Germania cu 16 landuri, Polonia cu 16 voievodate, etc., unde UE lucrează direct cu regiunile și s-a demonstrat că este modelul cel mai simplu, atât din punct de vedere al aplicării și al implementării proiectelor, dar si al monitorizării, modului cum s-au investit banii europeni.
Pe de altă parte există modele centralizate precum cel din România cu 40 de judete, în care încă se lasă în seama guvernelor să decidă unde și cât să se investească. Din această cauză, în perioada 2014-2020 România s-a situat sub media europeană la absorbtia de fonduri prin programele operaționale.
De asemenea, pe plan intern există o mare discrepantă intre judete. Astfel, chiar Bistrița-Năsăud este un un judet cu o slabă dezvoltare economică, in care salariul mediu net este mult sub media câștigului mediu net la nivel național. Conform datelor Institutului Național de Statistică câștigul salarial mediu net lunar, în anul 2018 a fost de 2.642 lei. Câştigul salarial mediu lunar net s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. In coada clasamentului cu cele mai scăzute câştiguri se află judeţele:
Bistriţa-Năsăud – 2044 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie;
Harghita – 2059 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie;
Teleorman – 2079 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie.
Referitor la valoarea PIB/locuitor, județul Bistrița-Năsăud este pe locul 24, iar în topul județelor cu cei mai mulți angajați în sectorul public ne situăm pe locul 32, având o pondere mai mare de angajați în sectorul public decât Prahova, Argeș, București, Sibiu, Brașov, Timiș, Arad sau Ilfov.
Desi câştigul salarial mediu net înregistrat la nivelul judeţului Bistrița-Năsăud în ultimul trimestru al anului 2020 a fost de 2731 lei cu 1,9% în octombrie față de septembrie 2020 și cu 7,9% peste nivelul lunii corespunzătoare din anul precedent, salariile medii lunare brute, cât și cele nete pe judeţ s-au situat cu 19,7%, respectiv 18,3% sub nivelul mediu al acestor indicatori la nivel naţional.