Nordul românesc

Când coboară din fabulosul Maramureş Voievodal – aflat la nord de Tisa (deci din Ucraina) – Ion M.Botoş mă onorează cu câte un telefon. Cum ia trenul de la Sighetu Marmaţiei spre Bucureşti, cum la Beclean manevre feroviare fac ca aproape o jumătate de oră garnitura să stea locului, uneori avem prilejul să ne întâlnim, în crucea nopţii, în gară şi să şedem pe o bancă a peronului pentru rapide împărtăşiri de ştiri şi impresii..
Ion M. Botoş - cel care într-o carte a numit zona românească de dincolo de Tisa „România Mică” (în administraţia ucraniană – Transcarpatia), nu are astâmpăr, ca român.
Deunăzi, pleca la Bucureşti, ca să pledeze pentru acordrarea populaţiei româneşti din Transcarpatia condiţia de dublă cetăţenie. Pledează pentru această postură de multă vreme: Pe de o parte, prin responsabilitatea ce i s-a încredinţat – de preşedinte al Uniunii Regionale din Transcarpatia ”Dacia” şi, deopotrivă, ca director al ziarului (cu apariţie lunară) ,„Apşa”, publicaţie care îl are ca redactor şef pe scriitorul sighetean Echim Vancea. Nu întâmplător acest mensual (format A3), de o neaşteptată eleganţă editorială – e tipărit la Sighetu Marmaţiei, în colaborare cu Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei şi Biblioteca Municipală ”Laurenţiu Ulici” din aceeaşi localitate.
Mai nou, începând cu 2014 gazerta e finanţată de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, director. Prof.dr. Teodor Ardelean.
De ce „Apşa”? Sunt acolo, dincolo de Tisa, deci, după graniţă, trei localităţi româneşti cu acest toponim: Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Apşa de Sus – localităţi de unde, în vreme, au ţâşnit mari personalităţi româneşti. Acolo, la Apşa de Jos, e domiciliul acestui superb român – Ion M.Botoş - , acolo e sediul publicaţiei „Apşa”.
Cred că nu e nevoie să fac aprecieri asupra orizontului socio-politic al acestei reviste, dat fiind elocvente înseşi câteva titluri, pe care le culeg din ultimele 5 numere: Iată: „Comunitatea românească din Uzdin, Serbia, ne strigă: „Torna, torna, fratre !” (Vă daţi seama? Românismul de la nord de Tisa trecere Dunărea până la fraţii noştri din Banatul Sârbesc !) Sau: „Primele formaţiuni politice medievale din secolele IX-XI”, „Limba română şi românii din Transcarpatia”, „Maramureşul – un ţinut istoric binecuvântat de Dumnezeu”, „De la fraţi din depărtare”, „Concursul literar Mihai Eminescu, ediţia a VIII-a” (în localitatea Plăiuţ), „Cântec de dor – Basarabia”.
Eminescu numea patriotismul nostru „românism”. Cei de la nord de Tisa confirmă cuvântul. Desigur, nu doar ei. Emoţionantă este amploarea acestui sentiment.