Primarul Ovidiu Creţu, la Oktoberfest: Nu mă aşteptam să avem de la început un asemenea elan la sărbătoare. Poate că dacă organizam un festival de lectură, nu avea acelaşi succes

Festivalul Bistriţa Oktoberfest a debutat la Casa cu Lei cu vernisajul expoziţiei „Ieri şi azi”, cuprinzând exponate din colecţia particulară Florin Coşoiu. Manifestare a fost deschisă prin cuvântul directorului instituţiei, Dorel Cosma, care a prezentat pe scurt exponatele care pot fi privite în aceste zile la galeriile instituţiei. Printre cărţile poştale, imaginile şi obiectele ce au aparţinut saşilor remarcându-se şi o fotografie cu un car cu boi, ce aduce clopotele Bisericii Evanghelice, dar şi imagini sugestive cu primirea împăratului Carol I al Austriei la Bistriţa. Un expozeu despre istoria berii a avut dr. Corneliu Gaiu, care ne-a informat, printre altele, că în anul 1362 se menţionează pentru prima dată în Transilvania despre Iacob din Cluj, renumit berar. În anul 1402, la Suceava şi Moldoviţa erau adevărate fabrici de bere, iar Bistriţa cunoaşte, de-a lungul vremii, o producţie de bere intensă între patricienii oraşului fiind amintiţi şi berari încă din secolul XIV. La Năsăud, după înfiinţarea regimentului de graniţă, se înfiinţează o berărie orăşenească. Secolul al XIX-lea este cel care revoluţionează modul de preparare al berii prin introducerea hameiului, care va da o altă aromă băuturii. Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, spune că Oktoberfest este la a doua ediţie, însă evenimentul a căpătat anvergură: „Nu mă aşteptam să avem de la început un asemenea elan la sărbătoare, însă sunt convins că un astfel de obicei va ţine mult, pentru că lumea este dornică de petrecere. Poate că dacă organizam un festival de lectură, nu avea acelaşi succes. Pe str. Garoafei, în Bistriţa, exista în urmă cu ani, o fabrică de bere, iar ruşii când s-au retras, la finalul celui de-al doilea război mondial, au dezmembrat componentele fabricii, de marcă germană, tocmai pentru că puneau preţ pe calitatea acestora. Peste ani, un profesor bistriţean, vizitând Rusia, a văzut într-un mic orăşel inscripţia Fabricii de bere din Bistriţa, dovadă că fabrica a funcţionat acolo. Este motivul pentru care noul pod de pe râul Bistriţa, din zona de jos a oraşului, va purta numele Podul Berăriei”. Primarul ne-a mai vorbit de berea comunistă, care a fost o catastrofă, renunţându-se la hameiul importat din Iugoslavia, producându-l acasă, dar şi la tabla pentru capace din Japonia, producând tabla în ţară, astfel încât sticla nu se mai închidea ermetic, iar berea era răsuflată: „Ajunsem la un moment dat să bem porcării”, este concluzia primarului. Astăzi, când avem bere de calitate, ne putem bucura nu doar de gustul acestuia, ci şi de o petrecere pe măsură, primarul propunând ca în anii următori cele trei zile de sărbătoare să fie extinse la două săptămâni, ca la nemţi.
Pentru că este o sărbătoare a voii bune, şi muzica trebuie să fie de calitate, în aceste zile vor fi prezenţi la Bistriţa Hara, Ruby, Maxim, Roxana Nemeş, Ovidiu Ţurca Band, Anca Pârlea Band, dar şi Bianca Ionescu şi Viorel Rus. În program vor fi prezente fanfare din Ungaria, Câmpia Turzii, Târgu Secuiesc, Reghin, Bistriţa.