Patria lui Cornel Cotuţiu

Volumul III din seria „La noi”, apărut la Editura Eikon, continuă pe aceeaşi linie a aducerii în faţa cititorilor România de zi cu zi şi faptele „brave” ale conducătorilor noştri. Pornind de la gândul că a uita înseamnă a ierta, Cornel Cotuţiu doreşte ca anumite fapte să nu fie uitate, astfel încât zugrăveşte personajele care conduc destinele ţării în texte precum „Doi lingăi performanţi”, „Cucuveaua şi vuvuzeaua”, „Ministreasa cu sânge în păsărică”, toate acestea şi multe altele conturând obrăznicia din „dulcele spaţiu mioritic”. Nu lipsesc de sub lupa critică, pe lângă eroii zilei - Băsescu, Udrea, sau Ponta, nici personajele mondene – Irinel, Moni, Zăvo şi Pepe, scriitorul revoltându-se că acestea au acaparat toate gândurile românilor care au uitat să-l omagieze pe Emil Cioran. Ziua Z, ora H sunt în jurnalul lui Cornel Cotuţiu evaluate prin prisma celui care ştie că bunul simţ al acestei ţări a fost estompat de circul pe care-l vedem zi cu zi.
Interesant textul „Îmi amintesc” care vorbeşte despre momentul 1989 în Beclean, atunci când lumea adunată la Primărie a hotărât ca scriitorul să fie cel care îi reprezintă, fiind unul din persecutaţii securităţii: „Am rezistat două săptămâni în care a trebuit să rezolv tot felul de chestiuni, de la repartiţii de locuinţe până la bonuri pentru butelii de aragaz şi căsătorii”. „Pe mama mea am pus-o să stea la coadă ca să-mi obţină un pachet de cafea – atât de straşnică se înţelegea a fi democraţia”.
Să nu înţelegem că în viziunea scriitorului toate lucrurile sunt critice, avem şi texte laudative, majoritatea acestora dedicate scriitorilor. Răzbate de departe portretul dedicat profesorului Sever Ursa, cel care are grijă de moştenirea lui Liviu Rebreanu.
Structurată pe şase capitole – „Starea de greaţă”, „Ţambal pentru gheare”, „Intermezzo”, „A fi intelectual”, „Poveşti despre ficţiune” şi „De peste Atlantic culese” – cartea surprinde prin iscusinţa cu care Cornel Cotuţiu observă fiecare detaliu al vieţii.
Partea de final vorbeşte despre tradiţiile altora, respectiv, a canadienilor, descoperite de scriitor în vacanţele pe care le-a petrecut peste mări şi ţări. Concerte diferite, trăiri şi sentimente aparte pe care scriitorul ar dori să le regăsească şi în ţara lui.
O carte de atitudine care trage un semnal de alarmă asupra modului în care suntem reprezentanţi de către autorităţi.