Ministrul Ioan Deneş: Proiectul de la Colibiţa are o valoare de 50 milioane euro. Lucrările ar putea începe în luna noiembrie 2019. În lac rămân 500.000 metri cubi de apă
Ministrul Ioan Deneş a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, stadiul proiectului de anvergură „Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa", finanţat prin POIM 2014-2020, în valoare de 235 milioane lei, adică 50 milioane euro (TVA inclusă). În 2019, pentru acest proiect sunt alocaţi 9 milioane lei.
„De ce este necesar să se facă intervenţii nu doar în zona barajului ci şi în aval? Incidentele consemnate în perioada de verificare-constatare şi în jurnalele evenimentelor arată, începând cu 1986 s-a produs tot mai dese evenimente deosebite în exploatarea barajului. Au fost realizate unele intervenţii şi mici reparaţii pentru evitarea degradării situaţiilor, dar cauzele nu au fost eliminate. Râul Bistriţa şi afluenţii au un caracter torenţial, având ca efect producerea unor inundaţii cu caracter catastrofel în modificarea morfologiei albiilor, apariţia unor eroziuni, precum şi avarierea lucrărilor de regularizare existente. Proiectul iniţial a prevăzut lucrări de amenajare aval, dar lucrările nu s-au mai executat", a explicat ministrul Deneş.
Acesta a punctat şi deteriorarea de la masca asfaltică de la baraj, uzura tehnică, fizică şi morală a unor instalaţii şi echipamente, alunecările de teren de la versanţi, dar şi faptul că sistemul de avertizare şi alarmare este uzat fizic şi moral, iar în unele zone este nefuncţional.
„Cele 12 localităţi apărate împotriva inundaţiilor cumulează circa 114.000 locuitori, reprezentând 36% din populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud. (...) Lucrările prevăzute sunt cuprinse în trei obiecte, punerea în siguranţă a barajului, amenajare albie aval şi zone umede. Lucrările de amenajare a râului Bistriţa aval de baraj se desfăşoară pe mai multe sectoare: sector 1, Baraj Colibiţa – confluenţe Valea Bârgăului (13,5 km); sector 2 confluenţă Valea Bârgăului – amonte municipiul Bistriţa (22,7 km); sector 3 amonte municipiul Bistriţa – confluenţă cu Şieu (14,5 km); Valea Bârgăului – afluent de dreapta al Bistriţei Transilvane – 10,4 km", a explicat ministrul Deneş.
Acesta a făcut o serie de referiri şi în ceea ce priveşte investiţia de la barajul Colibiţa. Potrivit acestuia, volumul total al barajului este de 100,74 milioane metri cubi, iar rezerva de fier, adică ceea ce va rămâne în baraj după golire este de 500.000 metri cubi. „Înălţimea maximă a apei în lac este de 76 m. Am golit, de la începutul lunii decembrie şi până la sfârşitul lunii ianuarie, aproximativ 6 m pe înălţime din Acumularea Colibiţa. În mai-iunie, mai golim o înălţime de 2-3 m, golirea va fi în total de 9 m. Urmează să se finalizeze cererea de finanţare a acestei investiţii, în luna martie, din acel moment vor începe procedurile de adjudecare al licitaţiei de execuţie. După adjudecarea licitaţiei se va începe golirea graduală până la nivelul batardoului, în amonte, adică aproximativ 6 m. În lac, după finalizarea acelei goliri graduale vor rămâne 6 m pe înălţime, respectiv 500.000 mc", a menţionat ministrul Apelor şi Pădurilor.
Proiectul prevede reabilitarea barajului pentru un volum de 100 milioane metri cubi, amenajare albie – 16 km, lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor – 19,7 km, 93 praguri de fund, refacere praguri de cădere cu scări de peşti – 6 etc.
În noiembrie anul trecut, Consiliul Judeţean a emis Certificatul de Urbanism, iar studiul de fezabilitate a fost predat, fiind depuse documentaţiile pentru obţinerea avizelor şi acordurilor de la autorităţile competente. Varianta de solicitare a cererii de finanţare este în verificare la Autoritatea de Management a POIM, iar studiul de fezabilitate a fost aprobat în Consiliul Interministerial. La începutul acestui an, APM Bistriţa-Năsăud a emis decizia etapei de încadrare nr. 9 din 11.01.2019. „Avem acordul de mediu nr. 2 din 27 decembrie 2017, după care, pe noile reglementări din legislaţie s-a primit în 11 ianuarie 2019 decizia etapei de încadrare în care ne spun foarte clar că soluţiile propuse în studiul de fezabilitate îndeplinesc condiţiile, ghidul pe care trebuie să-l respectăm pentru a putea fi finanţate astfel de investiţii din bani europeni", a completat Ioan Deneş.
Potrivit acestuia, este în curs emiterea unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici, apoi se va elabora PT şi detaliile tehnice de execuţie, termenul de predare fiind 15 martie 2019.
„După predarea PT-ului, se va demara procedura de atribuire a contractului de execuţie. Dacă cererea de finanţare va fi semnată - cererea de finanţare poate fi semnată până la sfârşitul lunii martie – din acel moment, în baza procedurilor, până ce se vor finaliza etapele pentru licitaţie de adjudecare a acestei lucrări, curg aproximativ 6 luni, cu condiţia să nu apară contestaţii. Dacă apar contestaţii, sunt termene care nu mai depind de noi. Asta ar însemna că începem efectiv lucrările la baraj, inclusiv cu continuarea golirii, unde în luna noiembrie 2019, sub rezerva că nu sunt contestaţii, pentru că valoarea este una semnificativă, licitaţia va fi una internaţională", a precizat Ioan Deneş.
Citiţi şi:
- Ioan Deneş: În Bistriţa-Năsăud, Ministerul Apelor şi Pădurilor are proiecte de 173 milioane lei. Din această toamnă, începe golirea treptată a acumulării Colibiţa
- Miniştri, parlamentari, primari la Colibiţa! Ce se va întâmpla cu lacul?
- Ministrul Ioan Deneş: În Bistriţa-Năsăud, Ministerul Apelor şi Pădurilor are investiţii de 214 milioane lei în lucrări hidrotehnice. Vezi proiectele care se vor derula în acest an
- Lacul Colibiţa, golit treptat, doar pentru un sezon. Nu este pusă în pericol fauna! Necesarul de apă pentru populaţie va fi asigurat
- Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa, pe ordinea de zi a Guvernului! Valoarea investiţiei este de peste 95 milioane lei!
Comentarii
In anii trecuti a existat o mare agitatie in legatura cu neregulile din jurul lacului Colibita. S-a format si o comisie care sa puna lucrurile in ordine cunoscuta sub numele de "Comisia Colibiţa",condusa de subprefectul Ovidiu Frenţ la acea vreme. Aceasta comisie avea în componenţă reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, ai Agenţiei de Protecţie a Mediului şi a Sistemului de Gospodărire a Apelor. Rezultatul: multa vorba si putine fapte.
Realitatea e ca in Colibita multi au ingradit si ce nu-i a lor. Au mers cu gardul pana la oglinda apei luand pana si zona de protectie din jurul lacului. Acum, profitand de operatiunea de golire a lacului, este un bun prilej de recuperare a zona de protectie de la cei care au ocupat-o abuziv, pentru a se putea trece la amenajarea unor locuri de plaja si de promenada pe faleza lacului. De asemenea ar trebui sa repuna lucrurile in legalitate si in privinta deversarii dejectilor de la vilele barosanilor, direct in lac. Altfel lacul Colibita risca sa ajunga o imensa latrina.
Fiindca veni vorba de vile, trebuie remarcat ca si sub aspect urbanistic lucrurile nu sunt in ordine. Este vorba de construirea haotica. Totusi Colibita anilor ’60 se remarca si prin arhitectura cabanelor asemanatoare celor din Tirolul Austriac. Ar trebui incurajata (nu fortata) revenirea la acel gen de arhitectura cel putin la ceea ce se construieste in continuare.
Ba mai mult trebuie mers mai departe si refacute acele cabane in stil tirolez care gazduiau altadata tabere scolare de neuitat. Nu trebuie abandobata nici ideia achizitionarii acelor suprafete de catre CJ pentru amenajarea de campinguri.
Pana atunci insa, trebuie imediat actionat pentru refacerea zonei de protectie din jurul lacului, care nu presupune cheltuieli din partea CJ, decat o doza de fermitate in aplicarea legii.
Da, comentariul Vizitatorului este bun, doar ca la noi in tara, fermitatea in aplicarea legilor este ceva de domeniul SF, asa ca gardurile smecherilor vor ramane pe pozitii iar arhitectura vilaloaielor altor smecheri nu are sa se schimbe niciodata. In ce priveste deversarea WC urilor de la vilaloaie in apa lacului ... asta e partea de umor negru in zona Colibita : nu ai voie sa pescuiesti cu momeala naturala sau sa folosesti barci cu motor pe benzina ca sa nu poluezi lacul dar poti deversa rahatul vilaloaielor in apa... Misto, nu-i asa ???
Ce fermitate la aplicarea legilor, cand cei care trebuie sa le aplice le incalca ei insisi, la paroxism. Apele romane ar trebui, conform legii, sa protejeze raul Bistrita, si chiar ei vor sa se arunce asupra lui cu " ura de clasa", sa-i aplice mutilarea, dezastrul ecologic total pe care il pot realiza utilaje platite cu zeci de milioane de euro! Si totul ca sa finanteze firmele rudelor, partenerilor si partidului!
Adaugă comentariu nou